Economia Romaniei se confrunta cu dezechilibre structurale care se regasesc in starea tensionata a relatiei dintre nevoi si resurse. Corelatia dintre inflatie si crestere economica se dovedeste a fi invers proportionala, astfel ca ratele inalte ale inflatiei sunt insotite de rate negative de crestere economica.
Corelatia dintre inflatie si crestere economica se dovedeste, empiric, a fi invers proportionala. Si anume, ratele ridicate ale inflatiei sunt insotite indeobste de rate negative de crestere economica. In Romania, dupa o anumita perioada, cand ratele ridicate ale inflatiei au concis cu declinul economic, in anii 1995-1996 a fost inregistrata o anumita crestere economica. Aceasta crestere nesanatoasa a antrenat, datorita creantelor sale structurale, presiuni inflationiste care au izbucnit violent in 1997. Lupta impotriva inflatiei a fost insotita, in anii care au urmat, de o scadere importanta a produsului intern brut. Guvernele postdecembriste nu au stiut sa depaseasca acest cerc vicios, care duce la consecinta periculoasa a stagnarii economice, sau chiar a recesiuni, in conditii de inflatie. Faptul ca in anul 2003 are loc o crestere a produsului intern brut , in conditiile in care previziunile pana in 2003 nu sugereaza o anumita scadere a inflatiei, arata ca guvernul repeta eroarea facuta de guvernul din anii 1995-1996.
Cresterea economica insotita de rate ridicate ale inflatiei este o crestere nesanatoasa, care se indreapta catre sectoare neperformante, cu distorsiuni salariale si eficienta scazuta. O astfel de crestere economica, lipsita de asanare structurala a economiei, va fi, pentru anii urmatori, o adevarata povara .
Inflatia reprezinta unul din cele mai puternice dezechilibre macroeconomice care afecteaza, mai mult sau mai putin, toate economiile nationale
Inflatia este una din problemele majore care se afla in atentia tuturor tarilor, confruntate cu acest proces de-a lungul istoriei, deoarece aceasta a fost si a ramas una dintre cele mai complexe si mai controversate probleme contemporane. Aceasta a fost si a ramas un proces preponderent negativ, un dezechilibru macroeconomic, indiferent de intensitatea si sensul evolutiei ei; un dezechilibru monetar cu efecte de antrenare in economia reala.
Cu cat dezechilibrele din economie sunt mai mari, cu atat este de anticipat ca rata inflatiei va fi mai ridicata. De cele mai multe ori, ,,detonatorul" inflatiei este deficitul public acoperit prin emisiune monetara. Cand cresterea preturilor se cifreaza in palierul de ,, doua cifre" sau ,, trei cifre" anual, se poate vorbi despre inflatie galopanta.
Cand cresterea preturilor depaseste zona a trei cifre anual, se ajunge la ceea ce se numeste hiperinflatie. In mod conventional, se apreciaza ca bariera este trecuta cand cresterea lunara a preturilor depaseste 50 la suta ( ceea ce inseamna o rata anualizata de 13.000 la suta). Efectele hiperinflatiei sunt cu adevarat devastatoare: preturile isi pierd complet efectul de semnalizare, productia este dezorganizata, populatia isi pierde increderea in moneda, se revine la forme primitive de schimb in natura.
Inflatia are efecte ample, pe multiple planuri, asupra economiei si a intereselor tuturor categoriilor de agenti economici, asupra categoriilor populatiei, asupra climatului social-politic din interiorul tarii cat si a relatiilor economice dintre parteneri apartinand unor economii diferite. Descifrarea tuturor acestor consecinte este o operatiune dificila pentru ca:
- amploarea si plaja efectelor depinde de intensitatea inflatiei, de tipurile
acesteia; efectele inflatiei sunt contradictorii: sub anumite aspecte ea favorizeaza anumiti agenti si ii defavorizeaza sub alte aspecte; unele categorii de agenti economici sunt, pe ansamblu, castigatori de pe urma inflatiei, iar altii sunt, pe ansamblu, perdanti.
Cu toate acestea, inflatia este temuta de catre intreaga populatie fiind considerata inamicul public numarul unu din cauza costurilor si pericolului potential pe care le contine pentru viata economica si structurile sociale.
De asemenea inflatia este un dezechilibru care afecteaza, in proportii diferite, toate economiile nationale, si care poate fi sesizat prin doua tendinte majore, si anume: cresterea generalizata a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor. Se considera ca inflatia este o stare caracterizata prin cresterea permanenta mai rapida a volumului puterii de cumparare fata de volumul bunurilor si serviciilor, astfel incat din aceasta rezulta cresterea veniturilor si preturilor in timp ce valoarea banilor scade.
O importanta cauza care dezechilibreaza inflatia este emisiunea excesiva de moneda peste nevoile circulatiei marfurilor, care se realizeaza, de obicei, pentru efectuarea unor cheltuieli publice, pentru acoperirea deficitelor cronice sau pentru plata unor datorii externe. Aceasta genereaza inflatia prin moneda, deorece inflatia este strans legata de oferta de moneda, suplimentarea acesteia decurgand din deciziile agentilor economici specializati, in sensul sporirii activelor.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
