Impactul amenajărilor hidrotehnice asupra mediului pe Valea Argeșului

1. Scurt istoric al amenajarilor hidrotehnice in bazinul hidrografic Arges

Cele mai vechi informatii cu privire la activitatea de gospodarire a apelor in Valahia dateaza din anul

1576, cand au fost executate lucrari hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor si alimentare cu apa a

Bucurestiului. "Canalul lui Ipsilanti", cea mai veche lucrare de aparare, dateaza din 1774 si devia apele mari

ale raului Dambovita, in zona localitatii Lunguletu in albia paraului Ciorogarla.

Primele incercari de concepere a unor lucrari hidrotehnice de ansamblu au fost intocmite de diferiti

ingineri romani la inceputul secolului XX. In anul 1934 prof. Dorin Pavel publica lucrarea "Plan general

d'amenagement des forces hydrauliques de Roumanie" ("Plan general de amenajare a fortelor hidraulice ale

Romaniei"), prima lucrare de ansamblu privind amenajarea apelor pe intreg teritoriul tarii. Lucrarea se ocupa

exclusiv de amenajarile hidroenergetice, fara a se ocupa de alte folosinte ale apelor.

Dupa cel de al doilea razboi mondial, dezvoltarea energetica a tarii a necesitat o serie de studii, studii ce

au vizat oprtunitatea construirii lacurilor de acumulare si evaluarea potentialului hidroenergetic.

In bazinul Argesului primele lucrarile de mare anvergura au inceput cu amenajarea Vidraru (1965-

1971), care avand o inaltime de 166,6 m este cel mai inalt baraj din Romania (V=de 465 milioane m3). Schema

complexa de amenajare a raului Arges (pana la Golesti) cuprinde o salba de 11 acumulari (Vidraru, Oesti,

Cerbureni, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcele, Budeasa, Bascov, Pitesti, Prundu si Golesti), 16 uzine elecrice,

la care se adauga derivatiile (r. Doamnei-Valsan-Arges (Vidraru), Topolog-Arges (Vidraru).

Fig. nr. 1. Schema generala de amenajare a raului Arges

In conformitate cu declaratia Conferintei Natiunilor Unite, din iunie 1972 de la Stockholm, prin

"impactul asupra mediului inconjurator (IMI)" se intelege orice efect al unei activitati produs asupra

mediului si anume: asupra sanatatii si securitatii faunei, florei, solului, aerului, apei, climei, peisajului si

monumentelor istorice sau altor constructii, asupra interactiunii dintre acesti factori, efectele asupra

patrimoniului cultural sau conditiile socio-economice care rezulta din modificarea acestor factori.

2. Impactul amenajarilor hidrotehnice asupra mediului

Amenajarile hidrotehnice, desi au numeroase avantaje pentru activitatea umana, efectele produse de

acestea asupra mediului sunt numeroase, profunde, atat pozitive cat si negative. Cuantificarea acestor efecte este

mult mai greu de realizat pentru ca de cele mai multe ori se produc simultan plus ca trebuiesc luate in

considerare mai multe criterii. Sintetizand clasificarea facuta de Stefan Ionescu (Impactul amenajarilor

hidrotehnice asupra mediului, 2001) efectele se grupeaza astfel:

1. Dupa domeniul de manifestare a efectelor se disting:

a) efecte functionale-rezulta din scopul initial al realizarii amenajarii (alimentare cu apa, hidroenergie,

protectia impotriva inundatiilor, irigatii)

b) efecte ecologice-se refera la impactul direct sau indirect asupra faunei si florei

c) efecte geofizice-cuprind efectele asupra morfologiei, hidrogeologiei, modificarea peisajului)

d) efecte economico-sociale-se refera la consecintele aparitiei constructiilor hidrotehnice (aparitia unor noi

ocupatii, alte utilizari ale terenului)

2. Dupa calitatea efectelor: efecte benefice, daunatoare, indiferente;

3. Dupa durata de manifestare a efectelor: permanente, temporare;

Daca consideram lacul antopic un sistem individual aflat in interactiune cu celelalte sisteme ale

mediului si analizam impactul produs de acesta asupra mediului din punct de vedere al sistemelor geografice

implicate, ne putem opri asupra sistemului fizico-geografic (geologie, relief, hidrografie, topoclimat, soluri),

sistemului biolgic (flora, fauna) si sistemul socio-economic (energie electrica, alimentare cu apa, irigatii).

Daca facem o analiza a impactului asupra componentelor mediului, atat pe verticala cat si pe orizontala,

rezulta efecte minore sau majore, pozitive sau negative.

2.1 Impactul amenajarilor hidrotehnice de pe raul Arges

Analiza impactului produs de amenajarea hidrotehnica asupra mediului este complexa si cu multe

posibilitati de abordare. In lucrarea de fata se analizeaza impactul asupra mediului din doua perspective. Prima

este aceea a obligativitatii tarii noastre de a respecta legislatia europeana in domeniul apei, deci din prisma

Directivei Cadru 2000/60. Cea de o doua abordare are ca suport Analiza SWOT, metoda adoptata din domeniul

economic, dar foarte eficienta in stabilirea situatie reale si a perspectivelor.

Impactul amenajarilor hidrotehnice asupra mediului pe valea Argesului