Drept

Norma juridica este o regula de conduita generala, impersonala si obligatorie adoptata de stat pentru a reglementa relatiile sociale si care poate fi adusa la indeplinire in caz de nerespectare a acesteia prin intermediul fortei de constrangere a statului.

Norma juridica este generala intrucat prevede un model de conduita ce se adreseaza tuturor subiectelor vizate si se aplica de regula pe intregul teritoriu al statului.

Norma juridca este impersonala deoarece nu se adreseaza unei persoane determinate ci tutror subiectelor sau uno categorii de subiecte. Ea isi pastreaza acest caracter chiar si in cazul in care vizeaza un organ unipersonal.

Norma este obligatorie, deoarece in situatia in care subiectele vizate nu se conformeaza dispozitiei normei, se poate face apel la forta de constrangere a statului.

Normele juridice au o dubla structura:

-structura tehnico-legislativa: dpdv al ei normele apar sub forma unor texte clare si concise, structurate pe: articole, alineate, titluri, capitole si parti;

-structura logico-juridica: dpdv al ei normele prezinta trei elemente: ipoteza, dispozitia si sanctiunea. Ipoteza este acea parte a normei care precizeaza imprejurarile in care urmeaza sa fie aplicata norma sau subiectele vizate de norma. Dispozitia este acea parte a normei care precizeaza conduita ce trebuie urmata de subiect. Sanctiunea este acea parte a normei care precizeaza consecintele pe care le va suporta subiectul in cazul nerespectarii dispozitiei. Sanctiunile sunt de 4 tipuri: absolut determinate, relativ determinate(amenda contraventionala), alternative(inchisoare sau amenda) si cumulative(cand se indica mai multe infractiuni ce se pot aplica pt o anumita fapta).

2.Aplicarea legii civile in timp.

Este guvernata de 2 principii:

1)Principiul aplicarii immediate- din momentul publicarii in Monitorul Oficial, legea noua se va aplica tuturor situatiilor juridice aparute in societate;

2)Principiul neretroactivitatii legii- legea civila are putere numai pt viitor neputandu-se aplica unor situatii aparute inaintea intrarii ei in vigoare.

3.Aplicarea legii civile in spatiu. Aplicarea legii civile asupra persoanelor.

Aplicarea legii civile in spatiu este guvernata de principiul teritorialitatii. Potrivit acestui principiu actele normative ce apar de la organele centrale ale statului(parlament, guvern, minister) se aplica pe intreg teritoriul tarii iar actele normative ce provin de la organele administratiei publice locale(consiliul local, consiliul judetean, primariile) se vor aplica numai in unitatile administrativ teritoriale in care functioneaza aceste organe(judet, oras, comuna). Principiul teritorialitatii cunoaste 2 exceptii: extrateritorialitatea(desemneaza acele situatii in care legea romana se va aplica in afara granitelor statului) si imunitatea de jurisdictie(se refera la situatiile in care in temeiul unor conventii internationale, legea romana nu se poate aplica in interiorul granitelor statului).

Aplicarea legii cu privire la persoana:

1)Legi aplicabile numai persoanelor fizice(codul familiei);

2)Acte normative sau legi, aplicabile numai persoanelor juridice;

3)Legi cu vocatie generata de aplicare.

4.Clasificarea bunurilor in raport de natura lor sau de regimul lor juridic si in raport de faptul daca sunt sau nu producatoare de fructe.

In raport de natura lor si de dispozitia legii,bunurile sunt: bunuri mobile si bunuri imobile.

Bunurile mobile pot fi grupate in 3 categorii:

-bunuri mobile prin natura lor(sunt bunurile miscatoare adica acelea carese pot deplasa dintr-un loc in altul fie cu ajutorul energiei proprii, fie cu ajutorul unei energii straine);

-bunuri mobile prin determinarea legii(potrivit art474 Cod civil, sunt bunuri mobile prin determinarea legii, actiunile, partile sociale ale unei societati comerciale, obligatiunile emise de o societate);

-bunuri mobile prin anticipatie(sunt bunurile care desi la momentul incheierii unui act juridic au calitatea de bun imobil partile acestuia considera ca vor deveni mobile in viitor. In aceasta categorie materialele rezultate din demolarea unei constructii, recoltele neculese, arbori netaiati).

Bunurile imobile se impart la randul lor in:

-bunuri imobile prin natura lor(sunt bunuri care nu se pot deplasa dintr-un loc in altul cu ajutorul energiei proprii si nici cu ajutorul unei energii straine);

-bunuri imobile prin obiectul la care se aplica(potrivit art 471 C.civil, uzufructul constituit asupra bunurilot imobile, servitutile constituite asupra unui bun imobil si actiunile in justitie ce tind la revendicarea unui bun imobil);

-bunuri imobile prin destinatie(sunt reglementate de 468-470 Cod Civil si sunt acele bunuri mobile prin natura lor, pe care proprietarul le-a destinat folosirii impreuna cu un bun imobil).

In raport de regimul circulatiei juridice bunurile se impart in:

a)Bunuri care se afla in circuitul civil(sunt bunuri ce pot forma obiectul oricarui tip de act juridic);

b)Bunuri cu circuit civil restrans sau limitat(sunt bunurile care pot circula numai intre anumite categorii de persoane sau in baza unor autorizatii speciale);

c)Bunuri scoase din circuitul civil(sunt bunurile care nu pot face obiectul actelor juridice civile. In aceasta categorie intra bunurile ce apartin domeniului statului).

Dupa cum sunt sau nu producatoare de fructe bunurile sunt:

a)Bunuri frugifere- sunt bunurile care produc fructe. Fructele sunt bunurile rezultate dintr-un alt bun fara consumarea substantei acestuia si sunt: naturale, produse fara interventia omului, si industriale, produse datorita activitatii umane si civile, produse datorita trecerii timpului(chiriile, renta viagera, arenzile, dobanda);

b)Bunuri nefrugifere- bunuri care nu produc fructe.

5.Clasificarea