Cadrul intern privind organizarea sindicală

Dialogul social constituie o modalitate concreta de exercitare a democratiei economice si sociale, avand ca participanti salariatii, reprezentati de regula de sindicate, patronatul si guvernul. Instrument al dialogului social, tripartitismul a fost consacrat ca principiu de catre Organizatia Internationala a Muncii, inca de la infiintarea acesteia.

In scopul realizarii dialogului social dintre guvern, sindicate si patronat au fost create organisme tripartite cum sunt Consiliul Economic si Social sau Comisiile consultativede dialog social.

Sindicatele

Principalele reglementari legislative privind sindicatele sunt cuprinse in Constitutie, Codul Muncii, Legea nr. 54/2003 - Legea sindicatelor, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 73 din 05/02/2003, Legea nr. 130/1996, privind

contractul colectiv de munca, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 184 din 19/05/1998.

Potrivit art. 217, alin. (1) din Codul muncii, ,, sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale, precum si a intereselor

profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor".

Caracteristici ale sindicatelor

Sindicatele sunt independente fata de autoritatile publice, de partidele politice si de patronate. Rolul lor nu este de a apara drepturile si interesele politice ale membrilor sai.

Modul de organizare, asociere si gestiune al organizatiilor sindicale poate fi reglementat prin statutele proprii ale acestora, cu conditia ca statutele sa fie adoptate printr-o procedura democratica, in conditiile legii.

Sindicatele sunt organizatii profesionale, orice membru al profesiunii avand libertatea de a apartine sau de a nu apartine la un sindicat constituit, ca si de a se retrage cand doreste. Membrii unui sindicat pot fi si persoane incadrate la angajatori diferiti, cu conditia sa fie din aceeasi ramura sau profesiune. Nu pot constitui organizatii sindicale persoanele care detin functii de conducere, functii de demnitate publica, conform legii, magistratii, personalul militar din aparatul Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne, Ministerului Justitiei,

Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Protectie si Paza, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Telecomunicatii Speciale, precum si din unitatile aflate in subordinea acestora nu pot constitui organizatii sindicale.

Minorii se pot sindicaliza, dar cei intre 15 si 16 ani au

nevoie de incuviintarea parintilor pentru a deveni membrii

ai unui sindicat.

Sindicatele se pot asocia dupa criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dupa criteriul teritorial, in federatii, confederatii sau uniuni sindicale.

Principalele atributii ale organizatiilor sindicale

Organizatiile sindicale participa la negocierea si incheierea contractelor colective de munca, in masura in care intrunesc criteriile de reprezentativitate, astfel: la nivel de unitate - numarul de membri ai sindicatului reprezinta cel putin o treime din

numarul salariatilor unitatii; la nivel de ramura - sunt federatii sindicale, au independenta organizatorica si patrimoniala si cuprind organizatii sindicale care au, cumulat, un numar de membri cel putin egal cu 7% din efectivul salariatilor din ramura respectiva; la nivel national - sunt confederatii sindicale, au independenta organizatorica si patrimoniala, au organizatii sindicale proprii in cel putin jumatate din numarul total al judetelor, inclusiv municipiul Bucuresti, cuprind federatii sindicale

reprezentative din cel putin 25% din ramurile de activitate si cuprind, cumulat, un numar de membri cel putin egal cu 5% din efectivul salariatilor din economia nationala.

Organizatiile sindicale reprezinta salariatii in cadrul conflictelor de interese (vezi cap. 3/5). De asemenea, in cadrul conflictelor de drepturi, ele isi pot reprezenta membrii, la cererea acestora si pot formula actiuni in justitie in numele lor chiar fara un mandat expres din partea celor in cauza.

Organizatiile sindicale/reprezentantii salariatilor au dreptul de a fi informati si consultati de catre angajatori: in procesul concedierii colective; in probleme ce privesc organizarea muncii, potrivit Codului muncii sau contractelor colective de munca aplicabile; potrivit Legii nr. 467 din 12/12/2006 privind stabilirea cadrului general de informare si consultare a angajatilor (vezi cap.4/2/2); potrivit, Legii sindicatelor, acestea vor primi de la angajatori sau de la organizatiile acestora informatiile necesare pentru negocierea

contractelor colective de munca sau, dupa caz, pentru incheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, in conditiile legii, precum si cele privind constituirea si folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditiilor la

locul de munca, protectiei muncii si utilitatilor sociale, asigurarilor si protectiei sociale.

Organizatiile sindicale pot adresa autoritatilor publice competente, propuneri de legiferare in domeniile de interes sindical si au dreptul de a fi consultate de catre Guvern referitor la proiectele unor acte normative care privesc dezvoltarea economico-sociala si raporturile de munca.

Constituirea sindicatelor

Pentru constituirea unei organizatii sindicale este necesar un numar de cel putin 15 persoane din aceeasi ramura sau profesiune.

Etapele constituirii sindicatelor sunt:

- elaborarea proiectului de statut si aprobarea acestuia in adunarea generala a membrilor fondatori;

- depunerea unei cereri de inscriere aorganizatiei sindicale la judecatoria in raza careia isi are sediul;

- admiterea cererii si inscrierea in registrul special a hotararii judecatoresti definitive de admitere a cererii.

Organizatia sindicala dobandeste personalitate juridica de la data inscrierii in registrul special a hotararii judecatoresti definitive de admitere a cererii.

Patrimoniul organizatiilor sindicale

Organizatiile sindicale pot dobandi, in conditiile prevazute de lege, orice fel de bunuri mobile si imobile necesare realizarii scopului pentru care sunt infiintate. Aceste bunuri pot fi folosite insa numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, fara a putea fi impartite intre acestia.

Sindicatele pot primi, in conditiile prevazute de lege, in concesiune sau cu chirie, terenuri din proprietatea privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, pentru construirea de sedii proprii.