Documentație: Sisteme de alimentări cu apă și canalizare (#344282)

Previzualizare documentație:

Cuprins documentație:

01.Date generale 1
01.1 Elemente componente si rolul acestora 1
01.2 Criterii de alegere a schemei sistemului de canalizare 3
01.3 Sisteme si procedee de canalizare 4
1.Obiectul normativului 5
1.1 Lucrarile retelei de canalizare 5
1.2 Apele preluate in retelele de canalizare 5
1.3 Incadrarea in mediul rural/ urban 6
1.4 Alcatuirea retelelor de canalizare 6
1.5 Clasificarea retelelor de canalizare 7
1.5.1 Asigurarea curgerii apei in colectoare 7
1.5.2 Calitatea apelor colectate 7
1.5.3 Forma retelei 8
PARTEA I : RETELE DE CANALIZARE
1.Proiectarea retelelor de canalizare 8
2.1 Retea de ape uzate in sistem separativ 8
2.1.1 Debite de dimensionare 8
2.1.2 Elemente impuse dimensionarii hidraulice 9
2.1.2.1 Grad de umplere 9
2.1.2.2 Viteze minime/ maxime 10
2.1.2.3 Diametre minime 10
2.1.2.4 Adancimea minima si maxima de pozare 10
2.1.2.5 Panta longitudinala a colectorului 11
2.1.3 Dimensionare hidraulica 11
2.1.3.1 Stabilirea debitelor de calcul pe tronsoane 11
2.1.3.2 Alegerea diametrelor si parametrii hidraulici ai tronsonului de calcul 13
2.2 Retea de ape meteorice in sistem separativ 14
2.2.1 Debite de dimensionare 14
2.2.2 Alegerea diametrelor si parametrilor hidraulici 17
2.2.2.1 Calculul debitelor pe tronsoane 17
III
2.2.2.2 Alegerea diametrelor si parametrilor hidraulici ai tronsonului 18
2.2.2.3 Bazine de retentie 20
2.3 Retea de canalizare in sistem unitar 21
2.3.1 Stabilirea debitelor de dimensionare 21
2.3.2 Alegerea diametrelor si parametrilor hidraulici ai tronsonului 21
2.Amplasarea retelei de canalizare 22
3.1 Reteaua de ape uzate 22
3. Elemente componente pe reteaua de canalizare 23
4.1 Tuburi realizare tronsoane 23
4.1.1 Forma sectiunii 23
4.1.2 Materialul tuburilor 23
4.2 Constructii anexe pe reteaua de canalizare 24
4.2.1 Racorduri 24
4.2.2 Guri de scurgere 25
4.2.3 Camine de vizitare 26
4.2.3.1 Camine de vizitare de trecere 26
4.2.3.2 Camine de vizitare de intersectie 28
4.2.4 Deversori 28
4.2.4.1 Alcatuirea deversoarelor 29
4.2.5 Bazine pentru retentia apelor de ploaie 30
4.2.6 Sifoane de canalizare 30
4.2.7 Statii de pompare 32
4.2.7.1 Amplasament statii de pompare 32
3.2.7.2 Componentele statiilor de pompare 33
5.Retele de canalizare in sistem vacuumat 35
5.1 Elemente componente 35
5.2 Prevederi de proiectare 38
5.2.1 Racorduri gravitationale la caminele colectoare 38
5.2.2 Camine de racorduri 39
5.2.3 Retea vacuumata 39
5.2.3.1 Debite, diametre, lungimi 39
5.2.3.2 Configuratie, lifturi, pante 40
IV
5.3 Statia de vacuum 41
5.3.1 Recipienti vacuum 41
5.3.2 Pompe de vid 41
5.3.3 Timpul de evacuare a vacuumului 41
5.3.4 Timpul de func?ionare zilnica al pompelor de vacuum 42
5.4 Conditionari in alegerea solutiei retelelor de canalizare vacuumate 42
6.Guri de varsare 42
ANEXE
Anexa 1 45
Anexa 2 46
Anexa 3 47
Anexa 4 48
PARTEA a II-a: EPURAREA APELOR UZATE
1. Obiectul normativului 49
1.1 Domeniu de aplicare 49
1.2 Conformarea la normele europene 50
1.3 Reglementari conexe 50
2. Definitii. Tipuri de procedee de epurare 51
2.1 Epurarea mecanica 51
2.2 Epurarea biologica conventionala (secundara) 51
2.3 Epurarea avansata 51
2.4 Epurarea tertiala 51
3. Studii privind calitatea apelor uzate 52
3.1 Calitatea apelor uzate influente in statia de epurare 52
3.1.1 Caracteristici fizice 52
3.1.2 Caracteristici chimice 53
3.1.3 Caracteristici biologice si bacteriologice 53
3.2 Metode de determinare 54
3.3 Continutul studiilor hidrochimice 54
3.4 Indicatori de calitate pentru efluentul statiei de epurare 55
4. Debitele si incarcarile cu poluanti pentru statia de epurare 58
4.1 Debite de calcul.Definitii 58
V
4.2 Debite de calcul si verificare 59
4.3 Incarcari cu poluanti ale apelor uzate influente in statiile de epurare 63
4.3.1 Statii de epurare noi 63
4.3.2 Statii de epurare existente retehnologizate/extinse 63
5. Alegerea schemei statiei de epurare 65
5.1 Gradul de epurare necesar 65
5.1.1 Treapta de epurare mecanica 66
5.1.2 Epurarea mecano - biologica 66
5.1.3 Epurarea mecano - biologica avansata 67
5.1.4 Epurarea tertiala 67
5.1.5 Elemente determinante la stabilirea gradului de epurare 67
5.2 Gradul de epurare necesar privind oxigenul dizolvat 68
6. Scheme tehnologice statii de epurare 72
6.1 Alegerea schemei statiei de epurare 72
6.2 Tipuri de scheme de epurare 73
6.2.1 Epurarea mecano - biologica cu procedee extensive 73
6.2.2 Epurarea mecano - biologica artificiala (intensiva) 74
6.2.2.1 Schema generala 74
6.2.2.2 Tehnologii aplicate pentru treapta biologica artificiala 74
6.2.2.3 Treapta de epurare tertiara 75
6.2.2.4 Schema tehnologica de epurare pentru eliminarea fosforului 76
6.2.2.4.1 Eliminarea fosforului pe cale biologica 76
6.2.2.4.2 Eliminarea fosforului prin precipitare chimica 77
7. Proiectarea obiectelor tehnologice din treapta de epurare mecanica 78
7.1 Deversorul amonte de statia de epurare 78
7.1.1 Debitul de calcul al deversorului 78
7.2 Bazinul de retentie 81
7.3 Gratare rare si dese 82
7.3.1 Debite de dimensionare si verificare ale gratarelor 83
7.3.2 Aspecte privind proiectarea gratarelor 83
7.4 Dispozitive pentru masurarea debitelor de apa uzata din statia de epurare 88
7.4.1 Debite de dimensionare 88
VI
7.5 Deznisipatoare 89
7.5.1 Debite de dimensionare si verificare 89
7.5.2 Parametrii de dimensionare 90
7.5.3 Deznisipator orizontal longitudinal cu sectiune transversala parabolica 91
7.5.4 Deznisipator orizontal tangential 91
7.5.5 Deznisipator cu insuflare de aer 93
7.5.6 Deznisipator - separator de grasimi cu insuflare de aer 94
7.6 Separatoare de grasimi 97
7.6.1 Debite de dimensionare si verificare 97
7.6.2 Parametrii de proiectare 98
7.7 Decantarea primara 99
7.7.1 Debite de dimensionare si verificare 100
7.7.2 Parametrii de dimensionare ai decantoarelor primare 101
7.7.3 Decantoare orizontale longitudinale 103
7.7.3.1 Dimensionarea decantoarelor orizontale longitudinale 104
7.7.4 Decantoare orizontale radiale 109
7.7.4.1 Dimensionarea decantoarelor orizontale radiale 110
7.7.5 Decantoare verticale 114
7.7.6 Decantoare cu etaj 117
7.8 Statii de pompare apa uzata 120
7.8.1 Amplasarea statiilor de pompare 121
7.8.2 Parametrii de proiectare 122
7.9 Elemente tehnologice de legatura intre obiectele treptei de epurare mecanica 129
8. Proiectarea obiectelor tehnologice din treapta de epurare biologica 131
8.1 Epurarea biologica in statiile de epurare urbane mici si medii cu o capacitate intre
2.000 si 10.000 L.E
131
8.1.1 Epurarea biologica naturala 131
8.1.1.1 Campuri de irigare si infiltrare 132
8.1.1.2 Parametrii de proiectare pentru dimensionarea campurilor de irigare si
infiltrare
134
8.1.1.3 Iazurile de stabilizare (biologice) 138
8.1.1.4 Parametrii de proiectare pentru dimensionarea iazurilor biologice 140
8.1.2 Epurarea biologica artificiala 141
VII
8.1.2.1 Epurarea biologica artificiala cu biomasa fixata - filtre biologice 142
8.1.2.2 Filtre biologice precolatoare (cu picurare) de inaltime redusa 145
8.1.2.3 Filtre biologice precolatoare turn 149
8.1.2.4 Contactori biologici rotativi 150
8.1.2.5 Bazine cu namol activat - epurare biologica cu biomasa in suspensie 153
8.1.2.6 Parametrii de dimensionare ai bazinelor de aerare 158
8.1.2.6.1 Prevederi generale privind geometria bazinelor cu namol activat.. 165
8.1.2.6.2 Dispozitive de insuflare a aerului 166
8.1.2.7 Bazine cu namol activat - tehnologii speciale 167
8.1.2.8 Pomparea namolurilor din statiile de epurare 172
8.1.2.8.1 Statii de pompare a namolurilor 172
8.1.2.8.2 Elemente de proiectare a instalatiilor de pompare 174
8.1.2.8.3 Tipuri de pompe utilizate in vehicularea namolului 175
8.2 Epurarea biologica in statiile de epurare urbane/ rurale cu o capacitate > 10.000 L.E
(epurare avansata)
179
8.2.1 Epurarea biologica artificiala 179
8.2.2 Cantitati si concentratii de poluanti in apele uzate 182
8.2.2.1 Concentratii ale substantelor poluante influente in reactorul biologic. 183
8.2.2.2 Cantitati de substanta influente in bioreactor 184
8.2.2.3 Cantitati de substanta din efluentul statiei de epurare 184
8.2.2.4 Cantitati de substanta eliminate din sistemul bazin biologic - decantor 185
8.2.3 Dimensionarea reactoarelor biologice 187
8.2.3.1 Debite de dimensionare si verificare 187
8.2.3.2 Varsta namolului 187
8.2.3.3 Determinarea volumului zonei de denitrificare 189
8.2.3.4 Eliminarea fosforului din apele uzate urbane 193
8.2.3.5 Calculul cantitatii de namol in exces 197
8.2.3.6 Determinarea volumului reactorului biologic 200
8.2.3.7 Calculul capacitatii de oxigenare 202
8.3 Decantoare secundare 208
8.3.1 Clasificare 208
8.3.2 Parametrii de dimensionare 208
8.3.3 Decantoare secundare orizontale radiale 211
VIII
8.3.3.1 Parametrii de dimensionare 216
9. Proiectarea obiectelor tehnologice din treapta de tratare a namolurilor 218
9.1 Clasificarea namolurilor provenite din statiile de epurare 218
9.2 Cantitati specifice de namol 219
9.3 Caracteristicile namolurilor 220
9.3.1 Caracteristici fizice 220
9.3.1.1 Umiditatea 220
9.3.1.2 Materiile solide 220
9.3.1.3 Greutatea specifica 221
9.3.1.4 Culoarea si mirosul 221
9.3.1.5 Filtrabilitatea 221
9.3.1.6 Puterea calorica 223
9.3.2 Caracteristici chimice 223
9.3.2.1 pH-ul 223
9.3.2.2 Fermentabilitatea 223
9.3.2.3 Metalele grele 224
9.3.2.4 Nutrientii 224
9.3.3 Caracteristici biologice si bacteriologice 225
9.4 Alegerea schemei de prelucrare a namolurilor 225
9.4.1 Schema de prelucrare a namolurilor cu bazin de omogenizare egalizare si
fermentare anaeroba intr-o singura treapta
227
9.4.2 Schema de prelucrare a namolurilor cu ingrosare independenta a namolului
primar si a celui in exces si fermentare anaeroba intr-o singura treapta
229
9.4.3 Schema de prelucrare a namolurilor cu bazin de omogenizare egalizare si
fermentare anaeroba in 2 trepte
230
9.4.4 Schema de prelucrare a namolurilor din statiile de epurare cu treapta mecanica
si fermentare anaeroba intr-o singura treapta
231
9.4.5 Schema de prelucrare a namolurilor din statiile de epurare cu treapta mecanica
si stabilizare aeroba
232
9.4.6 Schema de prelucrare a namolurilor provenite din statiile de epurare fara
decantor primar
233
9.4.7 Bilantul de substanta pe linia namolului 234
9.4.7.1 Bazinul de amestec si omogenizare 234
9.4.7.2 Concentratoare de namol 236
9.4.7.3 Fermentarea anaeroba intr-o singura treapta 238
9.4.7.4 Fermentarea anaeroba a namolului in doua trepte 240
IX
9.4.7.5 Stabilizatorul de namol 243
9.4.7.6 Deshidratarea namolului 245
9.5 Prelucrarea preliminara a namolurilor 247
9.5.1 Sitarea namolurilor 247
9.5.2 Maruntirea namolurilor 247
9.5.3 Conditionarea chimica a namolurilor 248
9.5.3.1 Reactivi minerali 248
9.5.3.2 Polielectroliti sintetici 249
9.6 Concentrarea namolurilor 251
9.6.1 Concentrarea gravitationala a namolurilor 252
9.6.1.1 Parametrii de proiectare ai concentratoarelor gravitationale de namol 254
9.6.2 Concentrarea namolurilor prin procedeul de flotatie cu aer dizolvat 257
9.6.2.1 Proiectarea sistemelor de flotatie cu aer dizolvat 258
9.6.3 Centrifugarea namolurilor 260
9.6.3.1 Date de baza pentru proiectare 262
9.7 Stabilizarea namolurilor din statiile de epurare urbane/ rurale 264
9.7.1 Stabilizarea (fermentarea) anaeroba 264
9.7.1.1 Factori ce influenteaza fermentarea anaeroba 265
9.7.1.1.1 Materiile solide si timpul de retentie hidraulic 265
9.7.1.1.2 Temperatura 265
9.7.1.1.3 pH - ul 265
9.7.1.1.4 Substante toxice 266
9.7.1.1.5 Aplicarea fermentarii anaerobe 266
9.7.1.1.6 Solutii pentru procesele de fermentare 267
9.7.1.2 Dimensionarea tehnologica a rezervoarelor de fermentare a namolului 269
9.7.1.2.1 Colectarea si stocarea biogazului 272
9.7.1.2.2 Necesarul de reactivi chimici 273
9.7.1.2.3 Constructia rezervoarelor de fermentare 273
9.7.1.2.4 Alte elemente tehnologice ale rezervoarelor de fermentare anaerobe 274
9.7.2 Stabilizarea aeroba 275
9.7.2.1 Dimensionarea tehnologica 276
9.7.2.2 Stabilizarea cu var 278
X
9.8 Deshidratarea namolurilor 279
9.8.1 Deshidratarea naturala 279
9.8.2 Deshidratarea mecanica 280
9.8.2.1 Deshidratarea prin centrifugare 280
9.8.2.2 Deshidratarea cu filtre banda 281
9.8.2.3 Deshidratarea cu filtre presa 283
9.9 Tehnologii de prelucrare avansata a namolurilor 287
9.9.1 Compostarea namolurilor 287
9.9.1.1 Etapele procesului 287
9.9.1.2 Desfasurarea procesului 288
9.9.1.3 Balanta energetica 289
9.9.1.4 Raportul carbon / azot 289
9.9.1.5 Controlul termperaturii si aerarea 290
9.9.1.6 Reducerea agentilor patogeni 290
9.9.1.7 Maturarea 291
9.9.1.8 Uscarea 291
9.9.1.9 Elemente de proiectare a sistemelor de compostare 291
9.9.2 Uscarea namolurilor 294
9.9.2.1 Uscatoare rotative tubulare 296
9.9.2.2 Bilantul termic 297
9.9.2.3 Alegerea solutiei de uscare/incinerare a namolurilor din statiile de epurare 302
9.9.2.3.1 Elemente generale 302
9.9.2.3.2 Marimea SEAU 303
9.9.2.3.3 Folosirea namolurilor in agricultura 305
CONSTRUIREA CURBELOR IDF (Intensitate - Durata - Frecventa)
1. Consideratii generale 310
2. Algoritm pentru construirea curbelor IDF utilizand precipitatiile maxime 312
anuale de durata D
3. Algoritm pentru construirea curbelor IDF utilizand precipitatiile de durata D 312
peste un anumit prag
4. Determinarea precipitatiilor in puncte fara masuratori 313
4.1. Ponderarea cu inversul patratului distantei fata de statiile cele mai apropiate 314
XI
4.2. Analiza variabilitatii regionale a parametrilor statistici 314
5. Repartitii statistice utilizate 315
5.1. Distributia Gumbel (EVI) 315
5.2. Distributia Generalizata a Extremelor (GEV) 317
5.3. Distributia Pareto Generalizata (GPD) 318
EXECUTAREA, EXPLOATAREA SI MONITORIZAREA SISTEMELOR DE CANALIZARE
1. Prevederi legislative 321
2. Materiale utilizate in realizarea lucrarilor de canalizare 321
3. Proiectul tehnologic 323
4. Executarea lucrarilor reNelei de canalizare 324
4.1. ConsideraNii generale privind organizarea execuNiei 324
lucrarilor de canalizare
4.2. Trasarea lucrarilor pe teren si pregatirea traseului 324
4.2.1. Trasarea canalului 324
4.2.2. Desfacerea pavajelor 324
4.2.3. Executarea sapaturilor 324
4.2.4. Sprijinirea transeelor 325
4.2.5. Epuismente 325
4.2.6. Pozarea tuburilor si executarea colectoarelor 325
4.2.7. Executarea umpluturilor 326
5. Executarea lucrarilor staNiei de epurare 326
5.1. Lucrari de organizare 326
5.2. Amenajarea terenului pentru statia de epurare 326
5.3. Trasarea pozitiei statiei de epurare 326
5.4. ExecuNia lucrarilor de construcNii pentru statia de epurare 326
6. Masuri pentru asigurarea calitaNii lucrarilor 330
7. RecepNia lucrarilor 330
8. Exploatarea lucrarilor de canalizare 331
8.1. Elaborarea Regulamentului de Exploatare si Intretinere 331
8.2. ConNinutul cadru al regulamentului de exploatare si intretinere 332
8.3. Indicatori de performanta pentru statiile de epurare a apelor uzate 332
9. Masuri de protecNia muncii si a sanataNii populaNiei 334
9.1. Masuri de protecNia si securitatea muncii la executarea, exploatarea 334
si intreNinerea sistemului de canalizare
9.2. Masuri de protecNia si securitatea muncii pentru staNiile de pompare 335
9.3. Masuri de protecNia si securitatea muncii pentru staNiile de epurare 335
9.4. ProtecNia sanitara 336
9.5. Masuri de protecNie contra incendiului 337
Bibliografie 338

Extras din documentație:

1. Date generale

Definitie: sistemul de alimentare cu apa este complexul de lucrari ingineresti prin care se

asigura prelevarea apei din mediul natural, corectarea calitatii, inmagazinarea, transportul si

distributia acesteia la presiunea, calitatea si necesarul solicitat de utilizator.

Obiectiv: asigurarea permanenta a apei potabile sanogene pentru comunitati umane

inclusiv institutii publice si agenti economici de deservire a comunitatii.

Unele sisteme au ca obiectiv asigurarea apei de calitate definitiva pentru alti utilizatori:

platforme industriale, complexe pentru cresterea animalelor si alte activitati industriale si

agricole.

1.1Elemente componente si rolul acestora

Reprezentarea schematica a obiectelor componente ale unui sistem de alimentare cu apa,

cu pastrarea ordinii tehnologice se defineste ca fiind schema sistemului de alimentare cu apa.

Schema unui sistem de alimentare cu apa se adopta din numeroase variante posibile pe

baza conceptului ca cea mai buna schema este definita de complexul de lucrari care:

- asigura timp indelungat calitatea si necesarul de apa in conditii de siguranta privind

sanatatea utilizatorilor la costuri suportabile;

- prezinta fiabilitatea necesara pentru a se adopta pe termen scurt si lung modificarilor

de calitate a apei la sursa, modificarilor necesarului si cerintei de apa, extinderii si

perfectionarii tehnologiilor.

Schema unui sistem de alimentare cu apa se proiecteaza pentru o perioada lunga de timp

(minim 50 de ani).

Schema generala a unui sistem de alimentare cu apa se prezinta in figura 1.1.

Figura 1.1. Schema generala sistem de alimentare cu apa (pozitia 1).

C: captare; asigura prelevarea apei din sursa: complexitatea lucrarilor este

determinata de tipul sursei.

ST: statia de tratare; este un complex de lucrari in care pe baza proceselor fizice,

chimice si biologice se aduce calitatea apei captate la calitatea apei cerute de

utilizator.

Statiile de tratare se bazeaza pe tehnologii si sunt susceptibile permanent de necesitatea

perfectionarii datorita deteriorarii calitatii apei surselor si progresului tehnologic.

R: rezervoare; asigura inmagazinarea apei pentru: compensarea orara/zilnica a

consumului, combaterea incendiului, operare in cazul avariilor amonte de

rezervoare.

RD: retea de distributie; asigura transportul apei de la rezervor la bransamentele

utilizatorilor la presiunea, calitatea si necesarul solicitat.

AAB, AAP: aductiuni de apa bruta (de sursa) sau potabila; asigura transportul apei

gravitational sau prin pompare, cu nivel liber sau sub presiune intre

obiectele schemei sistemului de alimentare cu apa pana la rezervor.

SP: statii de pompare; necesare in functie de configuratia profilului schemei;

asigura energia necesara transportului apei de la cote inferioare la cote

superioare.

Nota: Toate capitolele din prezentul Normativ vor avea numarul din schema generala a sistemului de

alimentare cu apa (figura 1.1).

1.2Criterii de alegere a schemei

Criteriile sunt determinate de factorii care pot influenta alegerea schemei. Factorii de care

depinde alegerea schemei sunt prezentati in cele ce urmeaza.

1.2.1Sursa de apa

Se vor efectua studii complete privind sursele posibile care se vor lua in consideratie

conform cu capitolul 2.

Principalele elemente care trebuie stabilite sunt:

- siguranta sursei: debit asigurat, mentinerea calitatii apei in limite normale in timp;

- amplasarea sursei in corelatie cu amplasamentul utilizatorului si factorii de risc

privind poluarea sau situatiile extreme (viituri, seceta, seisme).

Pentru schemele sistemelor de alimentare cu apa a comunitatilor umane vor fi preferate

sursele subterane.

1.2.2Relieful si natura terenului

Relieful si natura terenului pe care sunt distribuite obiectele schemei sistemului de

alimentare cu apa influenteaza transportul apei, tipul constructiilor pentru aductiuni,

rezervoarele, statiile de pompare.

Se vor alege cu precadere schemele in care se poate asigura transportul gravitational,

existenta terenurilor stabile pe configuratia schemei, existenta cailor de comunicatie si un numar

redus de lucrari de arta.

1.2.3 Calitatea apei sursei

Trebuie sa indeplineasca conditiile impuse in studiile de tratabilitate cap. 1 ? 1.5 si cap. 3

? 3.2.1.

1.2.4 Marimea debitului (cantitatile de apa furnizate-vehiculate de schema)

Analiza si rezolvarile schemei trebuie sa tina seama de numarul persoanelor afectate

si/sau pagubele care pot apare in cazul defectiunilor sistemului.

1.2.5 Conditii tehnico-economice

Este obligatoriu sa se efectueze o analiza tehnico-economica si de risc pentru mai multe

variante de scheme a sistemului de alimentari cu apa.

Se va adopta schema care:

- prezinta cei mai buni indicatori la cost specific apa (Lei/m3), energie specifica

(kWh/m3) in sectiunea bransamentului utilizatorului;

- asigura risc minor din punct de vedere al fiabilitatii si sigurantei in furnizarea

continua a apei de calitate;

- satisface in cele mai bune conditii cerinta sociala;

- adopta cele mai noi tehnologii pentru toate materialele si procesele schemei

sistemului de alimentare cu apa.

1.3Criterii de alegere a schemei de alimentare cu apa

C1 - conditiile locale: surse existente, relief, natura terenului, pozitia si configuratia

amplasamentului.

C2 - numarul de persoane afectate, risc minor, siguranta in asigurarea calitatii apei si

necesarului de apa.

Bibliografie:

NTPA 001/28 februarie 2002, modificat si completat in 2005 - Normativ privind

stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasanesti la

evacuarea in receptori naturali.

2. NTPA 002/28 februarie 2002, modificat si completat in 2005 - Normativ privind

conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct

in statiile de epurare.

3. NTPA 011/28 februarie 2002, modificat si completat in 2005 - Normativ privind

colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti.

4. NTPA 013/2002 - Normativ privind normele de calitate pe care trebuie sa le

indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare.

5. NP 032/ 1999 - Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a

apelor uzate orasenesti. Partea I: Treapta mecanica.

6. NP 088/ 2003 - Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a

apelor uzate orasenesti. Partea a II - a: Treapta biologica.

7. NP 089/ 2003 - Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a

apelor uzate orasenesti. Partea a III - a: Statii de epurare de capacitate mica

(5 < Q <= 50 l/s) si foarte mica (Q <= 5 l/s).

8. NP 107/ 2004 - Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a

apelor uzate orasenesti. Partea a IV - a: Treapta de epurare avansata a apelor uzate.

9. NP 118/ 2006 - Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a

apelor uzate orasenesti. Partea a V - a: Prelucrarea namolurilor.

10. H.G. 188/2002 modificata si completata prin H.G. 352/ 2005 pentru aprobarea unor

norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.

11. Legea 10/1995 a calitatii in constructii.

12. Legea Apelor 107/1996 modificata prin Legea 310/2004.

13. Legea Protectiei Mediului 137/1996 modificata si completata cu Legea 265/2005.

14. Legea 458/2002 modificata si completata prin Legea 311/2004, privind calitatea apei

potabile.

15. O.U.G. 152/ 2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

311

16. O.M. 1146/2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta

pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata.

17. Directiva 86/278/EEC pentru protectia mediului si in special a solurilor, in cazul

utilizarii agricole a namolurilor.

18. Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate orasenesti.

19. Directiva 91/676/EEC privind prevenirea poluarii solurilor si apelor subterane cu

azotati.

20. SR 1343 - 1/2006: Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila

pentru localitati rurale si urbane.

21. SR 1846 - 1/2006: Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 1:

Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.

22. SR 1846 - 2/2007: Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare. Partea 2:

Determinarea debitelor de ape meteorice.

23. SR ISO 6060/1996: Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea consumului chimiz

de oxigen.

24. SR EN ISO 6878/2005: Calitatea apei. Determinarea continutului de fosfor. Metoda

spectrometrica cu molibdat de amoniu.

25. SR EN 124/1996: Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare

si guri de scurgere in zone carosabile si pietonale. Principii de constructie, incercari

tip, marcare, inspectia calitatii.

26. SR EN 8591/1997: Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.

27. SR EN 295 - 2/1997: Tuburi si accesorii de gresie si imbinarea lor la racorduri si

retele de canalizare. Partea 2: Inspectia calitatii si esantionarea.

28. SR EN 25663/2000: Ape de suprafata si ape uzate. Determinarea continutului de azot

Kjeldahl. Metoda dupa mineralizare cu seleniu.

29. SR EN 1899-2/2003: Determinarea consumului biochimic de oxigen dupa n zile

(CBOn). Partea 2: Metoda pentru probe nediluate.

Descarcă documentație

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Înregistrare Autentificare

Structură de fișiere:

Sisteme de alimentari cu apa si canalizare.pdf

Alte informații:

Tipuri fișiere:: pdf
Diacritice:: Da
Nota:: 10/10 (1 voturi)
Nr fișiere:: 1 fisier
Pagini (total):: 663 pagini
Imagini extrase:: 663 imagini
Nr cuvinte:: 162 190 cuvinte
Nr caractere:: 945 147 caractere
Marime:: 11.26MB (arhivat)
Publicat de:: Romulus Tudorache
Nivel studiu:: Facultate
Tip document:: Documentație
Domeniu:: Construcții
Tag-uri:: alimentare, sistem, proiectare, retea, apa, canalizare

Predat:: la facultate din Bucuresti
Materie:: Construcții