In cazurile in care proiectul de rezistenta se trateaza ca lucrare
independenta, piesele componente, precum si lucrarea in ansamblul sau se
intocmesc si se prezinta in maniera caracteristica proiectelor didactice.
Reamintim cateva elemente specifice acestor componente:
A. PIESELE SCRISE
w Borderoul, respectiv lista pieselor continute in lucrare, prezinta
titlurile elementelor existente in cadrul proiectului, eventual cu trimitere la
paginatie. In cadrul lucrarii de fata, borderoul pieselor se prezinta astfel:
BORDEROUL PIESELOR
1. Tema de proiectare
2. Memoriul justificativ
3. Breviar de calcul, avand urmatorul continut:
- Alcatuirea si calculul sarpantei din lemn
- Calculul peretilor portanti din zidarie
- Calculul fundatiilor din beton simplu
- Calculul planseului de beton armat
4. Piese desenate, respectiv urmatoarele planse:
- Planul acoperisului cu panta mare - Plansa R1
- Planul sarpantei pe scaune - Plansa R2
- Sectiune verticala prin acoperis - Plansa R3
- 20 -
- Detalii sarpanta - Plansa R4
- Planul fundatiilor, cu detalii - Plansa R5
- Plan cofraj si armare planseu - Plansa R6
w Tema proiectului, piesa similara cu cea prezentata anterior, este
necesara in cadrul documentatiei intocmite, pentru a se urmari concordanta
lucrarii intocmite cu cerintele beneficiarului; tema proiectului trebuie sa fie
amanuntita, enuntata clar, cu precizarea elementelor privind functionalul,
conditiile de amplasare, dotarea cu echipamente, alcatuirea structurii de
rezistenta, a elementelor de inchidere si de separare, a principalelor finisaje,
precum si obiectivele calculelor de rezistenta si a conditiilor de efectuare.
w Memoriul tehnic (justificativ) se intocmeste de catre proiectant
pe baza temei si a rezultatelor obtinute in urma proiectarii constructiei. In
acest document se prezinta sintetic: obiectivele proiectului, principalele solutii
tehnice adoptate pentru elemente, unele rezultatele obtinute prin calcul etc.
Un exemplu de memoriu pentru proiectul didactic poate fi urmatorul:
MEMORIU JUSTIFICATIV
Conform temei de proiectare s-a cerut intocmirea documentatiei
tehnice pentru o cladire de locuit de tip vila, avand regimul de inaltime
S+P+1E, pentru o familie compusa din persoane.
Vila este situata in cartierul , din localitatea ,
cu gradul de seismicitate , zona climatica , zona de incarcare
cu zapada si zona eoliana Este asigurat accesul la utilitati.
Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti
din zidarie de caramida plina, plansee din beton armat monolit, fundatii
- 21 -
continui rigide din beton simplu marcaB50. Acoperisul cladirii este de tip
clasic, cu sarpanta din lemn pe scaune si invelitoare din tigla. Peretii
exteriori au structura compusa, respectiv cu strat de izolare termica atasat
la partea exterioara a peretelui de rezistenta din zidarie de caramida.
Functionalul cladirii s-a adoptat corespunzator destinatiei si
cerintelor beneficiarului, fiind cel pus la punct in cadrul proiectului de
arhitectura. Corespunzator schemei functionale s-a stabilit structura de
rezistenta, respectiv sistemul peretilor portanti din zidarie de caramida,
planseele din beton armat, precum si reteaua talpilor de fundatii.
In cadrul proiectului s-au efectuat o serie de calcule de rezistenta
pentru principalele elementele portante ale cladirii, dupa cum urmeaza:
- Elementele de rezistenta ale sarpantei care s-au verificat prin
calcul sunt panele si popii. Celelalte elemente s-au adoptat constructiv.
Calculele s-au efectuat conform STAS S-au facut urmatoarele
simplificari privind evaluarea incarcarilor: , iar calculele de
rezistenta s-au efectuat considerand o serie de ipoteze si anume:
, cea ce a permis simplificarea rationala a calculelor.
Pentru elementele calculate au rezultat necesare urmatoarele
sectiuni: Sectiunile celorlalte elemente, auxiliare si cu rol
de rigidizare, s-au adoptat constructiv astfel:
- Peretii portanti sunt alcatuiti din zidarie de caramida plina marca
50, cu mortar de ciment-var marca 25. Pentru acesti pereti calculul s-a
efectuat considerand numai actiunea incarcarilor de provenienta
gravitationala, respectiv: , in gruparea
S-au verificat prin calcul peretii de rezistenta interiori si exteriori,
avand in vedere fasiile de latime unitara cele mai solicitate. S-a considerat
- 22 -
ca planseele sunt articulate in dreptul peretilor, astfel ca momentele
incovoietoare se estompeaza pe inaltimea nivelului. A rezultat ca atat
peretii exteriori cat si peretii portanti interiori satisfac cerintele de
rezistenta la sarcinile verticale din cursul exploatarii normale.
- Fundatiile peretilor portanti s-au dimensionat la sarcinile
provenite din: greutatea peretilor de deasupra, incarcarile transmise de
plansee si greutatea proprie. S-a efectuat calculul latimii talpilor, din
conditia de a se evita depasirea presiunii normate a terenului. Au rezultat
necesare urmatoarele latimi: Deoarece cladirea este prevazuta cu
subsol, s-a considerat inaltimea minima recomandata a fundatiilor,
respectiv h = 40 cm, care verifica cerinta de rigiditate.
Pe baza calculelor efectuate s-a intocmit planul fundatiilor,
considerand - pentru simplificare - aceleasi latimi ale talpilor similare.
- Calculul planseului din beton armat s-a efectuat avand in vedere
placa cu dimensiunile maxime din cadrul cladirii, in ipoteza stadiului
elastic de comportare a placii. Incarcarile aferente celor doua directii s-au
stabilit pe baza egalitatii sagetilor la intersectia a doua fasii de latime
unitara. Corespunzator s-au calculat valorile momentelor incovoietoare in
camp si pe reazeme, functie de care a rezultat necesarul de armatura de
rezistenta astfel: dupa directia longitudinala - bare OB cu diametrele
de mm, iar dupa directia transversala -
1. Pestisanu, C. - Constructii. E. D. P., Bucuresti, 1979.
2. Gavrilas, I. - Curs general de constructii, volumele I si II.
Tipar Institutul Politehnic Iasi, 1985 si 1987.
3. Ciornei, Al. s.a. - Indrumator pentru proiectarea constructiilor
civile. Tipar Institutul Politehnic Iasi, 1991.
- 16 -
4. Ciornei, Al. s.a. - Indrumator pentru proiectarea cladirilor,
volumele I si II. I.P.Iasi, 1991
5. Colectie STAS - Prescriptii de proiectare, vol. 1 si 2. Editura
Tehnica. Bucuresti, 1980
6. Boghian, Vlad - Indrumator de proiectare pentru constructii
din lemn. Institutul Politehnic Iasi, 1970.
7. Mihul, A. s.a. - Indrumator de proiectare pentru beton armat.
Tipar Institutul Politehnic Iasi, 1975.
Exemplu de proiectare a unei vile:
1 Indicatii pt intocmirea pieselor
2 tema proiectului
3 alcatuirea sarpantei din lemn
4 plan invelitoare si plan sarpanta
5 sectiune verticala prin acoperis
6 calculul elementelor sarpantei
7 detalii sarpanta, text si desene
8 calculul peretilor portanti
9 calculul fundatiilor continui
10 calculul planseului de beton armat
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
