1 Obiect
Normele romanesti de proiectare nu conin prevederi privind betonul de inalta
rezistena. EN 1992-1-1 conine prevederi pentru calculul elementelor realizate cu
betoane de inalta rezistena (> C50/60), dar EN 1998-1 nu conine prevederi sau
recomandari specifice pentru calculul si alcatuirea acestora in zone seismice.
Obiectivul acestui ghid de proiectare este sa dea reguli de calcul si alcatuire specifice
structurilor de beton armat realizate din beton de inalta rezistena situate in zone
seismice. Ghidul se va baza pe prevederile din EN 1992-1-1, dar va aduce precizari si
completari pentru utilizarea betoanelor de inalta rezistena in zone seismice.
2 Domeniu de aplicare
Domeniul de aplicare al ghidului este proiectarea structurilor pentru cladiri din beton de
inalta rezistena situate in zone seismice. Anumite reguli si metode de calcul se pot
utiliza si pentru elemente facand parte din alte structuri decat cele de cladiri.
3 Definitii si simboluri
Pentru inelegerea acestui ghid se aplica simbolurile urmatoare.
NOTA - Notaiile utilizate se bazeaza pe standardul ISO 3898:1987 si SR EN 1992-1-1:2004.
4 Standarde si norme de referinta
Acest ghid cuprinde prin referine datate sau nedatate prevederi ale altor publicaii.
Aceste referine normative sunt citate la locurile corespunzatoare din text si publicaiile
sunt enumerate in continuare. Pentru referinele datate, amendamentele sau revizuirile
ulterioare ale oricareia din aceste publicaii nu se aplica acestui ghid decat daca ele au
fost incorporate in el prin revizuire. Pentru referinele nedatate, se aplica ultima ediie a
publicaiei la care se face referire (inclusiv amendamentele).
5 Cerinte de performanta si criterii de conformare
5.1 Principii generale
(1) Structurile din BIR vor respecta cerinele de performana din codul de proiectare
seismica P100-1/2011, si anume:
(i) cerina de sigurana a vieii pentru cutremurul de proiectare;
(ii) cerina de limitare a degradarilor pentru cutremurul de serviciu.
(2) Caracteristicile cutremurelor de proiectare si respectiv de serviciu sunt stabilite in
codul de proiectare seismica P100-1/2011.
(3) Indeplinirea cerinelor fundamentale stabilite la paragraful 5.1(1) se controleaza prin
verificarile a doua categorii de stari limita:
(i) Stari limita ultime, SLU, asociate cu ruperea elementelor structurale si alte
forme de cedare structurala care pot pune in pericol sigurana vieii oamenilor;
(ii) Stari limita de serviciu, SLS, care au in vedere dezvoltarea degradarilor pana
la un nivel dincolo de care cerinele specifice de exploatare nu mai sunt
indeplinite.
(4) Pe langa verificarile explicite ale starilor limita se vor lua si alte masuri specifice
pentru a reduce incertitudinile referitoare la buna comportare la cutremur a
construciilor (vezi 5.4).
5.2 Stari limita ultime
(1) Se vor limita deplasarile laterale sub aciunile seismice asociate starilor limita ultime
la valori care:
(i) sa asigure cu o marja de sigurana suficienta ca deformaia laterala a structurii
este inferioara celei corespunzatoare prabusirii;
(ii) sa evite riscul pentru persoane pe care-l poate prezenta prabusirea
elementelor nestructurale.
(2) La evaluarea deplasarilor laterale se va utiliza rigiditatea reala a structurii.
(3) In lipsa unei evaluari mai exacte a rigiditaii, se poate considera ca rigiditatea
elementelor de beton armat este 50% din rigiditatea elementelor din beton simplu cu
aceeasi seciune, considerate nefisurate.
(4) Daca deplasarile relative de nivel nu depasesc 2,5% din inalimea etajului, condiia
5.2(1) se considera indeplinita.
(5) Sistemul structural va fi inzestrat cu suficienta ductilitate globala, ductilitate locala
si capacitate de rezistena pentru a face faa efectelor aciunii seismice de calcul.
(6) Se pot avea in vedere diferite combinaii ductilitate/ rezistena pentru verificarea
condiiei 5.2(5). Aceastea sunt fie cele obinute pe baze prescriptive (prin asumarea unei
clase de ductilitate si a factorilor de comportare si masurilor de ductilizare asociate) fie prin
verificarea directa a performanei structurale pe baza de deplasari, prin analiza inelastica.
(7) Structura cladirii va fi verificata si la stabilitatea de ansamblu sub aciunea seismica
de calcul. Se vor avea in vedere atat stabilitatea la rasturnare, cat si stabilitatea la
lunecare.
(8) Calculul structural va lua in considerare, atunci cand sunt semnificative, efectele de
ordinul 2.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
