C 28-83 instrucțiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oțel-beton

1. PREVEDERIL GENERALE

Domeniu de aplicare

1.1. Prezentele instructiuni tehnice se refera la sudarea barelor din otel-beton, folosite ca armaturi de rezistenta sau constructive, in beton armat monolit si prefabricat, prin urmatoarele procedee de sudare:

a. Sudarea electrica prin puncte;

b. Sudarea electrica cap la cap prin topire intermediara;

c. Sudarea manuala cu arcul electric, prin suprapunere si cu eclise;

d. Sudarea manuala cap la cap cu arcul electric cu urmatoarele variante de innadire:

- sudarea in cochilie, in baie de zgura (cu si fara cusaturi longitudinale);

- sudarea in semimanson de cupru;

e. Sudarea in mediu de bioxid de carbon.

1.2. Tipurile de otel-beton care pot fi innadite sau imbinate prin sudare, in conditiile prezentelor instructiuni tehnice, sunt indicate in tabelul 1.

1.3. Prevederile prezentelor instructiuni tehnice se aplica si la armaturile nepretensionate din elemente de beton precomprimat, precum si la armaturile constructiilor situate in zone seismice.

1.4. Prevederile prezentelor instructiuni tehnice nu se aplica armaturile de rezistenta pretensionate din elemente de beton precomprimat, cu exceptia otelului-beton PC 90, din tabelul 1 si nici plaselor sudate uzinate conform STAS 438/3-80 care se produc la ISPS Buzau.

TABELUL 1

PROCEDEE DE SUDARE ADMISE LA IMBINAREA SAU INNADIREA OTELURILOR BETON

Nr. crt.

Tipul de otel-beton (conf. STAS 438/1-80 si STAS 438/2-80)

Procedeul de sudare

Sudare electrica prin puncte

Sudare electrica cap la cap prin topire interme-diara

Sudare manuala cu arcul electric prin su-prapunere si cu eclise

Sudare in cochilie in baie de zgura

Sudare in cochilie in baie de zgura cu cusaturi longitudi-nale

Sudare in semiman-son de cupru recupera-bil

Sudare in mediu de bioxid de carbon

1.5. In proiectul de executie al lucrarii se vor preciza armaturile sudate solicitate la oboseala, conform STAS 10107/0-76, pentru a li se aplica prevederile speciale de la fiecare procedeu de sudare si din anexa I.

1.6. Innadirile sudate se vor amplasa conform indicatiilor din proiectul de executie, iar in lipsa acestora se vor respecta urmatoarele prevederi:

a. Intre doua sectiuni invecinate, cu una sau mai multe innadiri sudate, va fi o distanta de cel putin 50d; in cazurile cand distanta este mai mica, se va tine seama de prevederile de la pct. 1.6.b.

b. Aria armaturilor de rezistenta innadite prin sudare si silicitate la intindere, intr-o sectiune a unui element de beton armat, se recomanda a nu depasi 25% din aria totala a armaturilor de rezistenta (cu exceptia cazurilor de la pct. 1.10). Daca armatura de rezistenta este alcatuita din 3 bare, se admite, in mod exceptional, ca una din bare sa fie sudata.

1.7. Indoirea barelor, dupa sudare, este admisa la o distanta de cel putin 5d, de la capetele sudurii (d - diametrul barelor innadite prin sudare).

Definitii

1.8. Termenii utilizati in prezentele instructiuni tehnice sunt cei prevazuti in STAS 5555-71 "Sudarea metalelor. Terminologie", completati cu termenii din subcapitolul "Definitii de la fiecare procedeu de sudare in parte", precum si cu termenii urmatori:

a. Innadire sudata: legatura rigida a doua bare coaxiale, executata prin sudare in scopul prelungirii barelor;

b. Nod sau imbinare sudata: interactia a doua bare solidarizate prin sudare;

c. Zona influentata termic (ZIT): se considera ca zona influentata termic (definita ca in STAS 5555-71 pct. 1.62) care se formeaza la sudarea barelor de otel-beton, se extinde pe o lungime de bara de 2d, de o parte si de alta a innadirilor sudate si pe o lungime de 3d la sudarea prin puncte;

d. Regimul de sudare: definit ca in STAS 5555-71, pct. 1.34, se clasifica dupa cum urmeaza:

1. Regim moale: care utilizeaza curenti de intensitate mica (circa 15...20 A/mm2 sectiune sudata), timpi lungi de incalzire (circa 5...60 sec) si forte de apasare mici (circa 3...5 kgf/mm2 sectiune sudata);

2. Regim dur: care utilizeaza curenti de intensitate mare (circa 25...40 A/mm2 sectiune sudata), timpi scurti de incalzire (circa 1...3 sec) si forte de apasare mari (circa 7...10 kgf/mm2 sectiune sudata).

e. Rupere tenace: rupere care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta un aspect mat, fibros;

f. Ruperea fragila (casanta): rupere care se produce brusc, fara deformatii permanente vizibile (fara alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta un aspect lucios, cristalin.

Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton