Testul desenul familiei este utilizat in Europa, Africa, Asia cat si America de Nord si Sud. Cel care a utilizat pentru prima data desenul in scop diagnostic a fost Traube in anul 1938, acesta lucrand cu copii dificili. In urma experientei cu copii a sugerat realizarea unei analize sistematice cu scopul de-a scoate in evidenta anumite caracteristici ale desenului, pentru o populatie data. Aceste trasaturi trebuiau sa fie similare in privinta continutului, stilului si a tehnicii.declansand astfel o cercetare referitoare la analiza desenului.
Desenul Familiei, ca proba de evaluare, este specific, in general, copiilor. Prin acest act de creatie, copiii transmit mesaje si explicatii pe care nu le pot exprima verbal. Ei utilizeaza desenul de la varste foarte fragede, ca pe un joc. In acest fel, sunt manifestate emotiile, dorintele, dar si frustarile sau starile de neliniste ale micilor artisti. Interpretarea simbolurilor care apar in desenele familiei copiilor ne poate ghida spre identificarea relatiilor lor cu membrii grupului familial si a sentimentelor pe care le au fata de acestia.
In alta ordine de idei interpretarea probei mai poate reliefa:
o tipul de relatii intra-familiale, in special in cazul copiilor cu parinti separati, recasatoriti sau al copiilor ce au pierdut un parinte;
o elementele de identificare cu membrii familiei;
o tendintele de valorizare sau devalorizare;
o organizarea personalitatii si in special a spatiului psihic (delimitarea Eu/non-Eu, interior/exterior);
o angoasele, conflictele interne si fantasmele;
o aspectele nevrotice ale personalitatii cum ar fi sadismul, agorafobia, nevroza obsesionala;
o trasaturile psihotice precum ar fi tendintele depresive sau cele maniacale, schizofrenia.
Desenul Familiei lasa camp liber exprimarii subiectului. Se considera ca testul ofera acces la adevaratele sentimente pe care copilul le are fata de familia sa si locul pe care el crede ca il ocupa in cadrul acesteia. De altfel, permite acestora sa-si exprime, intr-o maniera acceptabila pentru acestia, perceptia lor asupra familiei. Pornind de la valentele terapeutice ale probei, odata obtinute aceste informatii, ele se pot constitui, in situatiile care o impun, in repere esentiale pentru planificarea interventiilor psihoterapeutice, in diferite scopuri precum: diminuarea conflictelor familiale si intrapsihice, cresterea sentimentului de apartenenta la familie sau ameliorarea calitatii vietii acestor copii.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.