Concluzii (referitoare la dorinta in vis):
1. prima dorinta: o dorinta diurna care nu poate fi realizata in timpul zilei din motive care nu depind de subiect si care isi gaseste realizarea in vis.
2. a doua dorinta: dorintele divine (actuale) care nu pot fi realizate nu datorita unor piedici exterioare, ci datorita unor piedici interioare. Aceste dorinte sunt constiente, dar sunt reprimate.
3. a treia dorinta: dorinte de ordin fiziologic care de asemenea sunt dorinte actuale.
4. a patra dorinta (cele mai importante pentru formarea visului): dorinte inconstiente. Acestea nu au in nici un moment acces direct la constiinta, iar in vis se manifesta incifrat.
Freud compara aceste dorinte inconstiente cu titanii care desi au fost invinsi de zei care au aruncat asupra lor munti intregi totusi nu au fost omorati continuand sa traiasca sub roca care ii acopera, iar din cand in cand miscarile lor sunt atat de puternice incat le simtim sub forma cutremurelor. Dorintele inconstiente sunt asemenea unor forte primitive strivite sub povara refularilor, dar nefiind reprimate ele se manifesta sub alte forme.
La adult, in general vorbind, in visele lor propriu-zise, dorintele constiente nu pot produce visul fara colaborarea dorintelor inconstiente.
CLASIFICAREA VISELOR IN FUNCTIE DE RAPORTUL DINTRE
CONTINUTUL MANIFEST SI CEL LATENT
1. vise de tip infantil
Este categoria viselor la care continutul manifest si cel latent se suprapun total sau cvasitotal.
Acestea mai pot fi numite vise de tip infantil, nu numai pentru ca aceste vise sunt mai frecvente la copii, dar si pentru ca ele caracterizeaza mai bine structura psihica a copilului. In aceste vise gasim un material oniric care ilustreaza foarte bine teza lui Freud ca visul e realizarea unei dorinte. Aceasta categorie e un fel de model esentializat pentru visele de tip adult.
Ex: o fetita de 2 ani e supusa la dieta din cauza unui deranjament stomacal. Cum raul fusese provocat de capsuni, costul a exclus din alimentatie capsunile sau prajiturile cu capsuni. Noaptea fetita a visat capsuni si tartine cu capsuni.
Ex: un baiat de 2 ani si jumatate care viseaza urmatoarele ca reactie la o frustrare la care fusese supus de cei apropiati. El primise misiunea sa duca la unchiul sau un paner cu cirese permitandu-i-se sa manance doar una. Noaptea a visat ca mancase toate ciresele.
Ex: (vise de tip infantil la adulti) - vise de comfort: acest tip de vise realizeaza dorinte diurne frustrate de conditiile extreme. Visele facute de membrii expeditiilor care traiesc in situatii limita. Visele acestea compenseaza frustrarile, respectivii bucurandu-se in vis de mese copioase si alte aspecte de comfort ale vietii obisnuite. Visul care ne ajuta sa nu ne trezim reprezentandu-ne ca ne aflam deja in locul institutionalizat in care ar trebui sa ne aflam.
Concluzie: prin ele o propozitie optativa care alcatuieste continutul latent devine o imagine actuala.
Concluzii (referitoare la dorinta in vis):
1. prima dorinta: o dorinta diurna care nu poate fi realizata in timpul zilei din motive care nu depind de subiect si care isi gaseste realizarea in vis.
2. a doua dorinta: dorintele divine (actuale) care nu pot fi realizate nu datorita unor piedici exterioare, ci datorita unor piedici interioare. Aceste dorinte sunt constiente, dar sunt reprimate.
3. a treia dorinta: dorinte de ordin fiziologic care de asemenea sunt dorinte actuale.
4. a patra dorinta (cele mai importante pentru formarea visului): dorinte inconstiente. Acestea nu au in nici un moment acces direct la constiinta, iar in vis se manifesta incifrat.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
