Descriere,simptome: Ciuperca ataca frunzele, lastarii tineri si in anii favorabili si fructele. Pe frunze primele simptome apar la sfarsitul lunii aprilie inceputul lunii mai. Parenchimul dintre nervuri, creste mult mai puternic decat nervurile.
Frunzele sunt hipertrofiate si au o culoare roz-caracteristica, apoi devin violacei, prezentand pe ambele fete o pulbere alb-murdara, constituita din ascele ciupercii. Dupa cateva zile, frunzele capata o coloratie brunie, iar in decada a II-a a lunii mai, cad.
Lastarii foarte tineri atacati de Taphrina deformans, se ingroasa, raman scurti, se incovoaie, prezinta frunze ingramadite, iar la baza sunt complet desfrunziti.Florile afectate prezinta petale hipertrofiate. Pe fructe atacul se manifesta in luna mai, cand apar pete rosietice, usor proeminente, cu marginile neregulate, bine delimitate. Pe masura ce fructele cresc, tesuturile atacate se brunifica si crapa.
Agentul patogen: Miceliul format din hife simple, septate si ramificate se dezvolta intercelular. Pe ambele fete ale frunzei, se dezvolta un himeniu subcuticular, din care se vor forma ascele, care sunt ovoide sau cilindrice, fiecare asca contine 8 ascospori, sferici, hialini sau galbui. Ascosporii pot inmugurii in interiorul ascei. Dupa maturare, ascosporii sunt pusi in libertate prin gelificarea varfului ascei. Prin germinare rezulta un miceliu haploid, care traieste saprofit pe scoarta ramurilor sau intre solzii mugurilor, stadiu sub care ciuperca ierneaza.
Pe acest miceliu uninucleat se formeaza in primavara celule de inmugurire, care dupa ce ajung pe frunzele tinere, copuleaza 2 cate 2, rezultand astfel celule binucleate, care prin germinare produc filamentele de infectie, apte de a patrunde prin stomate sau direct prin cuticula in spatiile intercelulare ale tesuturilor. Perioada de incubatie dureaza 3 saptamani in cazul infectiei primare si 15 zile in cazul infectiei secundare.
Combatere : Boala se poate preveni printr-o serie de masuri de igiena culturala, (pentru diminuarea sursei de infectie) si de tratamente chimice preventive atat la caderea frunzelor, cat si in perioada de vegetatie.
Monilioza
Monilinia fructigena
Raspindire: Monilioza este una din cele mai periculoase boli ale speciilor samburoase, cunoscuta in toate tarile din Europa si America de Nord.
Semnalata in 1878, in tara noastra, s-a extins mult; atacul de primavara produce pagube evaluate la 60%.
Descriere,simptome: Boala se manifesta pe flori, frunze, lastari, fructe. Atacul de primavara afecteaza florile, lastarii si frunzele; este foarte daunator pentru tara noastra. Organele parazitate de ciuperca se ofilesc, se brunifica si in final se usuca. Varful lastarilor se usuca si se indoaie. Acestia pot fi confundati cu ingheturile tarzii de primavara.
Ciuruirea bacteriana
Xanthomonas campestris
Descriere,simptome: Atacul acestei bacterii se aseamana la prima vedere cu atacul de Stigmina carpophila L-v.
Pe piersic mai este indicat si atacul bacteriilor Pseudomonas syringae pv. morsprunorum Wormald si Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall.
Simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de acesti agenti patogeni si la celelalte samburoase.
Fainarea piersicului
Sphaerotheca pannosa
Descriere,simptome: Atacul se manifesta pe frunze, lastarii tineri si pe fructe. Incepand din luna iunie, pe ambele fete ale frunzelor tinere de la varful lastarilor apar pete albicioase, cu aspect paslos, de forme si dimensiuni diferite, initial izolate apoi confluente, caz in care acopera zone mari din limb. Frunzele atacate raman mici, se rasucesc, se brunifica si cad de timpuriu. Pe lastarii tineri, in jumatatea dinspre varf, se dezvolta o pasla albicioasa, care adeseori ii inveleste de jur imprejur ca intr-un manson, pe portiuni de 10 - 12 cm lungime. Lastarii puternic atacati raman debili, se vestejesc si se usuca in timpul verii.
Pe fructe, mai frecvent la nectarine, apar pete pasloase, albicioase, de dimensiuni diferite, unele acoperind 2/3 din suprafata. Fructele atacate raman mici, deformate, adesea crapa in dreptul petelor si au gust amarui.
Agentul patogen: Pasla albicioasa de la suprafata organelor atacate este formata din miceliul ectoparazit al ciupercii, pe care se dezvolta conidioforii si conidiile, care sunt unicelulare, elipsoidale sau cilindrice, incolore. Spre sfarsitul verii, in pasla de pe lastari in special, apar periteciile ciupercii sub forma unor punctisoare mici, la inceput galbui, apoi brun - negricioase. Ele contin o singura asca cu 6 - 8 ascospori, ovoizi. Patogenul ierneaza ca miceliu de rezistenta intre solzii mugurilor din care in primavara vor rezulta lastari atacati, de la care se propaga boala, prin conidii, in timpul perioadei de vegetatie.
Pierderile cauzate de fainare constau in uscarea timpurie a lastarilor si a frunzelor atacate si in deprecierea valorii fructelor.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
