Impactul Turismului asupra Economiei

Previzualizare curs:

Extras din curs:

În ansamblul unei economii naţionale, turismul acţionează ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestora. De asemenea, cererea turistică determină o adaptare a ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor turistice şi indirect în stimularea producţiei ramurilor participante la: construirea şi realizarea de noi mijloace de transport, instalaţii de agrement pentru sporturi de iarnă, nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de producţie.

Impactul macroeconomic al turismului

Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are şi o contribuţie aparte la realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul mare de muncă vie, de inteligenţă şi creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate într-o măsură mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.

De asemenea, turismul antrenează şi stimulează producţia din alte domenii. Studiile de specialitate au evidenţiat faptul că activitatea unor ramuri este determinată în mare parte de nevoile turismului.

Turismul reprezintă totodată un mijloc de diversificare a structurii economiei unei ţări. Astfel, necesitatea de adaptare a activităţii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turiştilor determină apariţia unor activităţi specifice de agrement, transport pe cablu.

În primele patru luni ale anului, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi, calculat ca sumă între soldurile operaţiunilor cu bunuri şi servicii, veniturile înregistrate şi transferurile curente de bani din străinătate, a înregistrat 1,39 miliarde de euro, cu 77% mai mult decât anul trecut. Tendinţa este totuşi de descreştere a deficitului, cum după primele trei luni ale anului curent dezechilibrul era superior cu 85% faţă de primul trimestru al anului 2004. Schimburile comerciale în primele patru luni înregistrează un dezechilibru în favoarea importurilor de 1,8 miliarde de euro, cu aproape 70% mai mult decât în perioada similară din 2004. Sectorul Serviciilor a înregistrat, de asemenea, un deficit de 210 milioane de euro, un maxim negativ fiind atins pe segmentul transporturi, respectiv 108 milioane de euro. în domeniul serviciilor turistice a fost înregistrat un excedent de 20 milioane de euro. Potrivit datelor remise de BNR, datoria externă pe termen mediu şi lung a crescut cu 14,2% faţă de finele anului trecut, până la nivelul de 20,7 miliarde de euro. Din aceasta, peste jumătate, respectiv 10,6 miliarde de euro, a fost datoria externă publică şi public garantată. în primele patru luni ale anului curent, românii din străinătate au trimis în ţară 897 milioane de euro, cu aproape o treime mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. (Adevărul, 28/06/2005).

Pe lângă toate acestea, turismul reprezintă şi o cale (în unele cazuri chiar singura) de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi în special a celor naturale: frumuseţea peisajelor, calităţile curative ale apelor minerale sau termale, condiţiile de climă.

Există ţări care realizează până la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea turistică, dar şi ţări cu o economie dezvoltată (Franţa 7.3% PIB, Elveţia 7.7% PIB) care au ponderi ridicate ale activităţii turistice în PIB. Faţă de această situaţie, în România, turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB.

Pentru ţara noastră - în etapa actuală, ca urmare a prezenţei unor resurse turistice neexploatate şi insuficient puse în valoare, turismul constituie o ramură cu posibilităţi însemnate de creştere şi deci rămâne o sferă de activitate care poate absorbi o parte din forţa de muncă rămasă disponibilă prin restructurarea economică.

Trebuie menţionat şi faptul că turismul este capabil să asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai puţin bogate în resurse cu valoare economică mare, dar cu importante şi atractive resurse turistice naturale şi antropice. Datorită acestui fapt el este considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.

O altă formă de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezintă contribuţia sa la asigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate, realizată deopotrivă pe seama turismului intern şi internaţional.

Efectul multiplicator al turismului

Este vorba, în primul rând, despre un aşa-numit efect direct care constă în creşterea veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turişti în decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. în al doilea rând, avem în vedere efectul indirect care vizează impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-şi susţine oferta turistică la parametri competitivi. In fine, în al treilea rând, poate fi urmărit şi un efect indus asupra întregii economii naţionale, deoarece atât veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât şi cele ce revin sectorului producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării altor mărfuri şi servicii de care au nevoie. Asistăm astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scară macroeconomică.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat în economie.

Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investiţiilor, în literatura de specialitate se indică o formulă de calcul a multiplicatorului turistic astfel:

R=l/1 -c'

R = multiplicatorul turistic care arată de câte ori se multiplică în economia naţională fiecare unitate monetară cheltuită de turist.

c' = înclinaţia marginală spre consum turistic care arată cu cât creşte cheltuiala pentru consumul turistic la creşterea cu o unitate monetară a veniturilor din turism.

Turismul şi ocuparea forţei de muncă

Turismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, joacă un important rol în economie. El creează noi locuri de muncă, participând astfel la atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea şomajului. Numărul mare al celor care lucrează în domeniul turismului are ca explicaţie faptul că posibilităţile de mecanizare-automatizare a operaţiunilor turistice sunt limitate.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Impactul Turismului asupra Economiei.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
9/10 (4 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
4 pagini
Imagini extrase:
4 imagini
Nr cuvinte:
2 215 cuvinte
Nr caractere:
11 526 caractere
Marime:
12.09KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Turism
Predat:
la facultate
Materie:
Turism
Sus!