Necesitatea delimitarii conceptuale a formei de turism, care constituie obiectul cercetarii in cadrul prezentei lucrari, deriva din faptul ca marketingul intotdeauna opereaza cu o piata de referinta concreta, localizata sub aspect geografic, identificabila sub aspect socio-demografic, descriptibila sub aspect economic si monetar, inteligibila sub aspect cultural, accesibila sub aspect politic si juridic si determinata precis in raport cu un anumit produs. [128] Astfel, pentru ca piata sa fie complet definita, este necesar ca mai intii sa se defineasca fara echivoc limitele spatiale, de utilitate (marfare), temporale etc. ale pietei. Definirea clara a acestora asigura acuratetea cercetarii, comparabilitatea datelor, corectitudinea elaborarii strategiilor de marketing si eficienta utilizarii resurselor in vederea atingerii obiectivelor. In acest context mentionam ca rigiditatea ofertei turistice si particularitatea cererii de a se forma la locul de resedinta si de a se realiza in cadrul bazinului ofertei turistice imprima pietei turistice caracterul de piata ,,opaca", anevoios de patruns, de cuantificat si de influentat.
Caracteristica turismului ca activitate de productie si consum, fixat pe teritoriul tarii de referinta determina principala particularitate a fluxurilor turistice, si anume gruparea circulatiei persoanelor in calitatea lor de consumatori si nu a circulatiei serviciilor in calitate de valori, ceea ce caracterizeaza comertul.
In esenta, in functie de locul de provenienta fluxurilor turistice si destinatia de calatorie, in cadrul sau in afara tarii de referinta, circulatia turistica a unei tari include trei categorii de fluxuri. [128]:
1. consum turistic realizat de rezidentii unei tari care isi viziteaza propria tara;
2. consumul turistic realizat de rezidentii unei tari peste hotarele acesteia;
3. consumul turistic realizat de non-rezidenti in tara de referinta.
Interesul stiintific si practic al prezentei lucrarii este axat pe studierea activitatilor turistice si a consumului turistic ,,realizat de rezidentii unei tari care isi viziteaza propria tara". Acest flux al circulatiei turistice sau segment al pietei turistice globale, spre deosebire de ultimele doua categorii, este putin studiat si reflectat in literatura de specialitate si in evidentele statistice. Deseori, dezinteresul pentru categoria respectiva este determinat de dificultatile existente in evidenta si de lipsa motivatiei populatiei.
Expresiile mentionate folosite pentru desemnarea fluxurilor turistice ar putea fi inlocuite cu unii termeni concisi, precum: turism domestic, turism intern, turism emitator, turism receptor, turism national.
Totusi am recurs la formula mentionata anterior pentru a clarifica confuzia dintre diversitatea termenilor existenti in literatura de specialitate autohtona si straina, in actele legislative si normative care reglementeaza acest domeniu la nivel national si international privind consum turistic realizat de ,,rezidentii unei tari care isi viziteaza propria tara".
In incercarea de a gasi termenul cel mai corect, care, fara ambiguitati si laconic, ar exprima acest flux al circulatiei turistice, am atestat denumiri diferite, cu intelesuri diferite. Confuziile sint determinate de traducerile echivoce, de fluxurile de turisti luate in consideratie si, respectiv, destinatiile de calatorie. Aceasta se remarca cu usurinta daca analizam literatura turistica si documentele normative in limba romana, rusa, engleza. Uneori, denumiri in engleza se preiau ca atare, fara a se explica semnificatia lor sau se folosesc corespondentele romanesti inadecvate pentru denumirile din engleza. (vezi Anexa nr. 1.1.)
1. Abdel-Ghaffar A., Youth Tourism, Annals of Tourism Research 19, 1992, pp. 792?794.
2. Access of Moldavian wine products to the foreign market, Revista informativ-analitica a Camerei de Comert si Industrie a Republicii Moldova, nr.7-8 iulie-august 2005, p.23
3. Adascalitei V., Tehnici promotionale fundamentate, Ed. Universitatii, Brasov, 1996
4. Alexa C., Transporturi si expeditii internationale, A.S.E. Bucuresti, 1990
5. Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006
6. Assael H., Consumer Behavior and Marketing Action, Boston, Kent, 1987
7. Baker J. M., Marketing, Ed. Societatea Stiintifica si Tehnica S.A., Bucuresti, 1997
8. Baker M., Marketing, Ed. Societatea Stiinta si Tehnica S.A., Bucuresti, 1996
9. Balaure V., Activitatea promotionala in strategia intreprinderii, Tribuna Economica, 1995
10. Balaure V., Marketing in alimentatie publica si turism, A.S.E., Bucuresti, 1984.
11. Balaure V., Popescu C., Serbanica D., Tehnici promotionale, Ed. Metropol, Bucuresti,1994
12. Belostecinic Gr., Buzichevici C., Parteneriatul in distributie, Chisinau, 2002
13. Belostecinic Gr., Concurenta, marketing, competitivitate, Chisinau, 1999
14. Berbecaru I., Strategia promotionala in turism, Ed.Sport-Turism, Bucuresti,1976
15. Blyhte J., Comportamentul consumatorului, Ed. Teora, Bucuresti, 1998
16. Bobeico T., Sansele domeniului mestesugaresc in contextul dezvoltarii turismului
17. in Republica Moldova, Revista informativ-analitica a Camerei de Comert si
18. Industrie a Republicii Moldova, nr.7-8 iulie-august 2005, p.6
19. Boier R., Comportamentul consumatorului, Ed. Graphix, Iasi, 1993
20. Bradley A., Hall, T. and Harrison M., Selling cities: promoting new images for meetings tourism, Cities, Vol. 19 No. 1, 2002, pp. 61-70.
21. Bramwell B. and Lane B., Sustainable Tourism: An Evolving Global Approach,
22. Journal of Sustainable Tourism, Vol. 1 (1), 1993, pp. 1-5. 20.
23. Bran F.Economia turismului si mediul inconjurator, Bucuresti, 1998 21.Bran F., Ecoturism, Bucuresti, 2000
24. Buckeley P., Manpower in tourism, Tourism Management, Vol.14,
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
