Curs Economia Turismului

Recomandările Conferinţei internaţionale asupra statisticii voiajelor şi turismului, Ottawa, 1991, recomandări adoptate în 1993 la Sesiunea a XXVII- a a Comisiei de Statistică a Naţiunilor Unite:

conţinutul noţiunii de turism şi formele turismului;

conceptul de vizitator şi corespunzător, locul, durata şi motivul călătoriei;

industria turistică; conţinutul şi clasificarea elementelor componente,

clasificarea activităţilor turistice, pornind de la ofertă, în conexiune cu structurile fundamentale ale produselor şi serviciilor CITI (Clasificarea Internaţională Tip Industrii a activităţilor), NACE (Clasificarea industrială generală a activităţilor economice în Comunitatea Europeană).

Turism = activităţile desfăşurate de persoane, pe durata călătoriilor şi sejururilor, în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite, pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

Formele principale ale turismului:

turism intern (domestic tourism): rezidenţii unei ţări date care călătoresc numai în interiorul acesteia;

turism receptor (inbound tourism): non-rezidenţii care călătoresc în ţara dată;

turism emiţător (outbound tourism): rezidenţii ţării date care călătoresc în alte ţări,

categorii ale turismului:

turism interior, formă ce regrupează turismul intern şi turismul receptor;

turism naţional, constituit din turismul intern şi turismul emiţător;

turism internaţional, alcătuit din turismul receptor şi turismul emiţător

Vizitatorii cuprind excursionistii (vizitatorii de o zi) si turistii (cei care ramin in zona vizitata cel putin 24 de ore)

Turistul = „orice persoană care se deplasează spre locul situat în afara reşedinţei sale obişnuite, pentru o perioadă mai mica de 12 luni şi ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activităţi remunerate în locul vizat”.