Dinamica Frânării Autovehiculelor cu Roți

6.1 ECUAȚIA GENERALĂ A MIȘCĂRII RECTILINII A AUTOVEHICULULUI FRÂNAT

Se consideră un autovehicul care se deplasează cu viteză variabilă pe un drum cu înclinarea ∝p față de orizontala locului.

În acest caz accelerația este negativă, deci forța de inerție a masei în mișcare de translație a autovehiculului este îndreptată în sensul de mers al acestuia. De asemenea, sensul cuplurilor generate de inerția pieselor în mișcare de rotație devine același cu cel de rotație al roților.

Ecuația de echilibru al forțelor pe direcția deplasării autovehiculului este:

(6.1)

Ea se poate scrie și sub forma

(6.2)

Notând:

(6.3)

, (6.4)

(6.5)

Rezultă:

(6.6)

Sau . (6.7)

Împărțind cu Ga, rezultă:

sau

, este decelerație. (6.8)

unde . (6.9)

reprezintă forța de frânare specifică a autovehiculului.

Relația (6.8) reprezintă ecuația generală de mișcare a autovehiculului în regim de frânare.

6.2 DETERMINAREA CAPACITĂȚII DE FRÂNARE

Parametrii care caracterizează posibilitățile maxime de frânare ale autovehiculelor sunt: decelerația maximă, spațiul minim de frânare și timpul minim de frânare.

6.2.1 Determinarea analitică a decelerației maxime

Din ecuația generală de mișcare a autovehiculului în regim de frânare (6.8), rezultă:

În acest caz, deoarece