Managementul Carierei

I. ORGANIZAREA ÎN VEDEREA GĂSIRII UNEI SLUJBE. PREGĂTIREA UNUI CURRICULUM VITAE

Decizie şi dezvoltare personală

Fiecare om îşi înţelege cel mai bine propria existenţă. Pe parcursul vieţii, evenimentele cu care ne confruntăm ne pun în situaţia de „a alege”, de cele mai multe ori, dintre mai multe alternative.

Angajatorii sunt selectivi, iar persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă sunt persoane cu câţiva ani buni de experienţă în domeniu sau la început de drum. Tocmai de aceea este nevoie de realism în momentul în care studiaţi ofertele de locuri de muncă. Este bine să căutaţi acele poziţii care să vă permită învăţarea de lucruri noi şi să vă îmbogăţiţi aptitudinile, pe care le veţi putea aplica într-un alt post. Ideea este că veţi fi pregătit pentru orice schimbare, ştiind cât mai multe lucruri.

În timp, se formează „capacitatea de a lua decizii”, trăsătură care defineşte personalitatea. Bazele formării personalităţii se pun în perioada adolescenţei, etapă de viaţă când are loc o intensă dezvoltare pe mai multe planuri (fizic, intelectual, socio-afectiv), care va duce la conturarea identităţii de sine.

O componentă a identităţii de sine este identitatea vocaţională care presupune alegerea, opţiunea, decizia privind parcursul educaţional şi profesional.

Persoana ajunge să planifice şi să acţioneze astfel încât să meargă înainte în propria sa viaţă. Încercaţi să discutaţi cu prietenii apropiaţi, colegii voştri, familia voastră despre imaginea de sine şi despre stima de sine; imediat veţi constata la ei semne de interes, ca şi cum ar fi vorba despre un lucru care îi atinge personal. Cereţi-le să vă dea o definiţie cât mai precisă posibil şi o să vedeţi ce greu le vine Pentru că imaginea de sine este elementul fundamental al personalităţii noastre. Stima de sine înseamnă, de fapt, “a-ţi determina valoarea“şi ”a avea o părere despre sine”.

Cea mai bună sinteză despre stima de sine ne-a furnizat-o un adolescent: “Stima de sine- Ei bine, este felul în care ne vedem şi câtă încredere avem în ceea ce vedem”. Această privire - judecata despre noi înşine este vitală pentru echilibrul nostru psihic. Atunci când este pozitivă, la un nivel optim, ne permitem să acţionăm eficient, să ne simţim bine în propria piele, să facem faţă dificultăţilor existenţei.

Stima de sine: autoevaluare

Rezervaţi-vă câteva secunde pentru a reflecta la următoarele serii de întrebări. Răspunsurile pe care le veţi da, vor furniza bune indicii despre stima pe care v-o acordaţi. - Cine sunt eu- Care sunt calităţile şi defectele mele- De ce sunt capabil- Care sunt reuşitele şi eşecurile mele, competenţele şi limitele- Care este valoarea mea în ochii mei, ai apropiaţilor mei, ai persoanelor care mă cunosc-

- Mă consider o persoană care merită simpatia, afecţiunea, iubirea celorlalţi sau, din contră, mă îndoiesc adesea de capacităţile mele de a fi apreciat şi iubit?

- Îmi conduc viaţa aşa cum îmi doresc- Faptele mele sunt în acord cu dorinţele mele sau, dimpotrivă sufăr din cauza discrepanţei dintre ceea ce vreau să fiu şi ceea ce sunt- Sunt împăcat cu mine însumi sau adesea nemulţumit-

- Ce m-a făcut să mă simt mândru de mine, satisfăcut, fericit- Ce m-a făcut să mă simt ultima oară decepţionat de mine însumi, nemulţumit, trist-

A avea încredere în sine, a fi sigur pe sine, a avea o imagine de sine adecvată, a fi mulţumit de sine Există o multitudine de termeni şi expresii implicate în limbajul curent pentru a desemna stima de sine.

Imaginea de sine - părerea pe care o avem despre noi, această evaluare, fondată sau nu, a calităţilor şi defectelor noastre, este un stâlp al stimei de sine. Imaginea de sine pozitivă este o forţă interioară care ne permite să ne bucurăm de şansa noastră în ciuda obstacolelor şi presupune a fi satisfăcut de sine, la un moment dat.

Beneficiile imaginii de sine pozitive :

- stabilitate afectivă

- relaţii deschise cu ceilalţi

- rezistenţă la critici şi respingeri

- ambiţii şi proiecte pe care le încercăm să le realizăm

Consecinţele imaginii de sine negative :

- lipsa de curaj în alegerile existenţiale

- conformism

- dependenţă de părerile altora

- slabă perseverenţă în alegerile personale

Încrederea în sine - a considera că eşti capabil să acţionezi într-o manieră adecvată la situaţiile importante, neprevăzute, cu dificultăţi în realizarea lor. A nu te teme exagerat de necunoscut sau de adversitate demonstrează un bun nivel al încrederii în sine.

Beneficiile încrederii în sine

- acţiuni cotidiene facile şi rapide

- rezistenţă la eşecuri

Consecinţele absenţei încrederii în sine

- inhibiţii

- ezitări

- abandonuri

- lipsa perseverenţei

Satisfacţia stimei de sine constă sentimentul de a fi iubit şi sentimentul de a fi competent, de aceea toată viaţa de-a lungul activităţilor noastre, cel mai adesea, căutăm să satisfacem cele două mari nevoi, în egală măsură indispensabile stimei noastre de sine: să ne simţim iubiţi (apreciaţi, simpatizaţi, populari, doriţi etc.) şi să ne simţim competenţi (performanţi, înzestraţi, capabili etc.). În toate domeniile aşteptăm satisfacţia concomitentă a acestor trebuinţe. Satisfacţia unui aspect nu ne va împlini aşteptările: a fi iubit fără a fi admirat sau stimat este infantilizant şi a fi stimat fără a te simţi apreciat este frustrant.

Pentru un plan de carieră, pornim de la evaluarea propriei noastre persoane, apoi a factorilor externi:

- Profil de personalitate (eventual rezultatele testelor de personalitate ce au fost efectuate)

- Atitudinea noastră în cazuri concrete; priceperile/deprinderile dobândite pe parcursul carierei

- Aspecte importante pentru noi

- Interesele noastre

- Cunoştinţe dobândite (cursuri sau alte studii)

- Punctele slabe şi aptitudinile care mai trebuie dezvoltate

- Analiza pieţei muncii

- Condiţiile economice locale şi globale.