Terorismul de stat în America Latină

Previzualizare curs:

Extras din curs:

Terorismul de stat

- Rolul militarilor in pol – militarii isi asigura rolul de a transforma soc

- Doctrina de securitate nat – ideologie comuna: un razb intern a fost declansat, adoptand tehnici de gherila. Doctrina spunea ca soc tb sa se dezv in accord cu valorile crestin-dem, catolice… idealurile sec nat punea accentul pe pericolul Marxist asupra soc crestin-occidentale. Tb inlaturat din soc printr-un razb intern.

- Alianta intre serv secrete ale acestor reg pt a reprima cetatenii sip e teritoriul statelor vecine (Operatiunea Condor)

- Tranzitia spre dem. – trasatura comuna: durata lunga a reg militare.

Dictaturi militare:

1. Chile 1973 – 1989

2. Uruguay 1973 – 1985

3. Argentina 1976 – 1983

4. Brazilia 1964 – 1985

5. Paraguay 1954 – 1989

6. Bolivia 1964 – 1982 (in mod special `71-`78)

7. Peru 1975 – 1980

8. Ecuador 1971 – 1979

Anii `70 au fost apogeul dictaturilor militare in Amer Lat (contextual cum se ajunge la put este post `59 Rev din Cuba ca model). Exista si experiente comuniste: Peru – Juan Velasco Alverado – guv militara ce a luat masuri tipice unei guv socialiste. Motivul interventiei mil din Peru: de a pune capat guv de stanga; Chile – Salvador Aliente, pres din `70 – interventie militara in guv socialista a lui Aliente (exista pericolul de a vedea o repetare a scenariului Cuba – o teama constanta pt SUA); Arg si Uruguay – pretext: extrema violent a gherilei; Br si Ecuador – motiv pt interventia mil in `64: nu exista o gherila marxista sau com, ci 2 decenii de populism; Bolivia – motiv interventie in forta a armatei ce tocmai s-a reorganizat; Peru – in urma unei guv de st.; Paraguay – Stroessner – cea mai lunga dictatura din Amer Lat pt ca s-a declarat anticom.

Factorul extern: SUA – interesata sa previna un alt scenario ca cel din Cuba; antrenarea militarilor: Scoala Am din Panama. – se dorea reformarea soc si eradicarea st. si transf radicala a cetatenilor.

Aceste dictaturi apar in reformele de st din unele tari. Sunt exceptionale prin amploarea pe care au declansat-o si pt ca s-a int in tari despre care s-a crezut ca sunt ferrite de interventie militara (Chile, Uruguay). Interventia din Cuba a ramas in memoria mondiala prin violent extrema cu care s-a acaparat puterea.

Brazilia – dictatura militara timp de 21 de ani. Armata br a fost cea care a dus cel mai departe logica securitatii nat. Lovitura a fost mai mult o reactie a crizei econ, influentata de nr mare de pres populisti. Armata era privita ca ultimul actor care putea readuce ordinea la nivel normal. (exista aici o alianta civil-militara!)

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Terorismul de Stat in America Latina.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
3 pagini
Imagini extrase:
3 imagini
Nr cuvinte:
1 086 cuvinte
Nr caractere:
5 874 caractere
Marime:
8.13KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Științe Politice
Predat:
la facultate
Materie:
Științe Politice
Sus!