Teoria și practica democrației

1. ANALIZA SISTEMICA A DEMOCRATIEI

1.1. Conceptul de sistem politic aplicat democratiei

Faptul ca stiinta politica isi afirma scopul de a oferi un model explicativ asupra societatii organizate politic are drept consecinta conceperea acesteia din urma sub forma unui sistem. Termenul de sistem denota, sub un aspect general, ,,orice set de elemente ce exista intr-o anume relatie modelata unul fata de celalalt. Un sistem poate fi reprezentat de elemente tangibile, cum ar fi partile unui motor cu ardere interna, sau din elemente intangibile, de exemplu un sistem ideatic" (Plano, Riggs, Robin, 1993, pp. 137-138). In acest context, sistemul politic este de obicei conceput sub forma unui model ce se caracterizeaza prin existenta unor relatii umane persistente de care depinde luarea pe baza autoritatii a deciziilor ce trebuie indeplinite in scopul bunastarii intregii societati. Se considera ca un sistem politic se deosebeste de sistemul social in ansamblu prin urmatoarele trasaturi proprii:

a) universalitatea, in ceea ce priveste scopul sau, deoarece un astfel de scop are in vedere toti membrii comunitatii organizate politic;

b) coercitia, al carei control ultim este revendicat pentru situatiile care nu pot fi depasite pe calea negocierilor;

c) legitimitatea, prin intermediul careia deciziile luate in folosul bunastarii generale, al coeziunii interne si al securitatii externe sunt acceptate de catre elementele sistemului (indivizi si grupuri sociale) ca fiind obligatorii;

d) autoritatea, prin afirmarea careia un sistem politic impune supunerea indivizilor si a diferitelor grupuri sociale, dar numai in masura in care aceasta presupune si legitimitatea.

Aceasta modalitate de concepere a sistemului politic a permis anumitor teoreticieni sa ajunga la o identificare intre sistemul politic si stat, pe considerentul ca "termenul sistem politic este folosit ca o eticheta pentru colectivitatea de legaturi ce include guvernul si procesele politice ale unui stat" (Plano, Riggs, Robin, pp. 138-139). O astfel de identificare nu este justificata, intrucat conduce la o reductie ce nu poate cuprinde ansamblul relatiilor socio-politice pe care le presupune analiza sistemica.

O alta identificare ce apare uneori inclusiv in literatura de specialitate este aceea bazata pe suprapunerea conceptelor de sistem politic si de regim politic. Exista insa intre aceste doua notiuni o relatie ce poate fi inteleasa dintr-o dubla perspectiva. Astfel, pe de o parte, conceptul de sistem este utilizat in cercetarea politologica in sensul unui model abstract care poate oferi consistenta teoretica studierii fenomenelor politice care au loc intr-o societate data, in vreme ce analizele care au in vedere caracteristicile regimului politic iau in considerare anumite aspecte empirice. Avem, asadar, in primul rand, o relatie existenta intre normativ (sistemul politic) si empiric (regimul politic). Pe de alta parte, exista si o relatie de subordonare in planul cercetarii intre cele doua concepte, cata vreme regimul politic poate fi considerat un ,,subansamblu" al sistemului politic. In alti termeni, daca notiunea de sistem politic are in vedere modalitatea generala de organizare a unei comunitati politice, aceea de regim politic este insumata de corelatiile existente intre anumite elemente definitorii ale respectivei comunitati politice.