Parlamentul

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

El este alcătuit din două Camere: Camera Deputaţilor şi Senatul, care au puteri egale.

Cele două Camere ale Parlamentului sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, iar numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte în raport cu populaţia ţării.

Deputaţii şi senatorii se aleg în cele 42 de circumscripţii electorale potrivit principiului reprezentării proporţionale şi pe bază de candidaturi independente.

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit de drept în stare de mobilizare, în caz de război, de asediu sau de urgenţă până la încetarea acestora.

Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat se desfăşoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

Statutul deputaţilor şi al senatorilor

În exercitarea mandatului, senatorii şi deputaţii sunt în serviciul poporului.

Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului.

Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Numărul senatorilor şi deputaţilor se stabileşte, potrivit Constituţiei, prin Legea electorală, în raport cu populaţia ţării.

Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.

Camera Deputaţilor este formată din 332 de deputaţi, iar Senatul din 137 de senatori.

Parlamentarul se bucură de imunitate parlamentară: nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte.

În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei.

Cererea de reţinere, arestare sau percheziţionare se adresează preşedintelui Camerei din care face parte parlamentarul în cauză de către ministrul justiţiei.

Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţa deputaţilor/senatorilor cererea în şedinţă publică, după care o trimite Comisiei juridice spre examinare, care va stabili dacă există sau nu motive temeinice pentru aprobarea cererii.

Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu:

• exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului;

• funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice;

• funcţia de manager sau membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale;

• calitatea de comerciant persoană fizică;

• calitatea de membru al unui grup de interes economic;

• funcţie publică încredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.

Deputaţii şi senatorii pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice şi al creaţiei literar-artistice.

bazele administratie publice