Geopolitică - suport de curs

Previzualizare curs:

Cuprins curs:

1. GEOPOLITICA SI ROLUL SAU ÎN ANALIZA LUMII
CONTEMPORANE
2. ISTORIA GEOPOLITICII CA TEORIE SI INSTRUMENT DE ANALIZA A RELATIILOR INTERNATIONALE PÂNA LA JUMATATEA SECOLULUI XX
3. EVOLUTIA GEOPOLITICII ÎN A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XX
4. LOCUL SI IMPORTANTA INTERESULUI ÎN GEOPOLITICA
5. MANIFESTARI SI COMPORTAMENTE GEOPOLITICE ÎN ANTICHITATEA CLASICA
6. GEOPOLITICA SI GEOSTRATEGIE ÎN EVUL MEDIU SI EPOCA MODERNA
7.ACTIUNI GEOPOLITICE ALE MARILOR PUTERI ÎN TIMPUL RAZBOIULUI RECE
8. EVOLUTII GEOPOLITICE ÎN EUROPA POST RAZBOI-RECE. EXTINDEREA NATO SI A UNIUNII EUROPENE
9. EVOLUTII GEOPOLITICE SI GEOSTRATEGICE ÎN FOSTUL SPATIU SOVIETIC
10. GEOPOLITICA MARII NEGRE
11. GEOPOLITICA SI GEOSTRATEGIA RESURSELOR PETROLIERE
12. EVOLUTII GEOPOLITICE ÎN SPATII DE CRIZE SI CONFLICTE ( FOSTUL SPATIU IUGOSLAV; ORIENTUL MIJLOCIU; ASIA DE SUD-EST)
13. GLOBALIZARE SAU REGIONALIZARE: POSIBILE TENDINTE GEOPOLITICE MAJORE ÎN SECOLUL XXI
14. STATUL- PRINCIPALUL ACTOR AL MEDIULUI INTERNATIONAL DIN SECOLUL XXI

Extras din curs:

GEOPOLITICA SI ROLUL SAU ÎN ANALIZA LUMII

CONTEMPORANE

Cursul de Geopolitica se înscrie în aria preocuparilor de studiere a fenomenului politic contemporan din perspectiva inter si trans-disciplinara si face apel la metodele si tehnicile de analiza folosite de doua discipline: una consacrata - istorie si alta în plina afirmare - geopolitica. Lectura cursului de Geopolitica îsi propune sa îndemne pe cititor sa refleczeze asupra evolutiilor de putere care s-au manifestat între statele lumii de-a lungul timpului; sa urmareasca tendintele si mutatiile din viata internationala; dar totodata, sa ofere indicatori si metode de analiza cu care sa se poata patrunde cât mai mult în esenta realitatii relatiilor internationale contemporane.

Analiza realitatii/fenomenului geopolitic cu metode si tehnici proprii istoricului conduce la concluzia ca acesta a aparut în câmpul relatiilor internationale din momentul în care un stat a avut interesul si forta necesara sa-si impuna suveranitatea sau controlul în alte zone geografice apropiate sau mai departate de spatiul pe care s-a constituit ca entitate politica de sine statatoare. Fenomenul a fost sesizat si observat înca de la începuturile manifestarii lui în viata popoarelor antice, dar nu s-a constituit în disciplina/stiinta decât foarte târziu, la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul veacului urmator.

De remarcat faptul ca, în ceea ce priveste teoria geopolitica, opiniile referitoare la definirea fenomenului/realitatii, la interpretarea si mai ales la prognozarea evolutiei sale sunt extrem de diverse si îmbraca întreg registrul de la concordanta pâna la contradictii si negare de sensuri. Acest aspect prezent în dezbaterile si lucrarile de geopolitica a condus de multe ori nu la clarificarea acelui segment al relatiilor dintre state sau alti actori, care este geopolitica, ci la sporirea confuziei.

Confuzia cea mai des întâlnita este generata de semnul egalitatii care se pune între teoria geopolitica pe de-o parte si propaganda care are ca suport informatia si cartografia geopolitica pe de alta parte. Acest lucru a avut consecinte grave pentru evolutia teoriei geopoliticii, deoarece timp de mai multe decenii dupa încheierea celui de-al doilea razboi mondial aceasta a fost marginalizata sau chiar interzisa. O destinatie neta între teoria geopolitica si cartografia geopolitica de propaganda este absolut necesara.

Nevoia unei reflectii teoretice si metodologice asupra geopoliticii si geostrategiei se impune astazi cu tot mai mare acuitate dim mai multe motive. Cresterea în complexitate si dinamism a vietii internationale contemporane a determinat si multiplicarea perspectivelor de analiza. Nu de putine ori s-a apelat la paradigmele geopolitice pentru a se mari plaja de explicatii a cauzelor care au condus la aparitia unor fenomene si procese care au complicat mediul international. Nu mai surprinde astazi faptul ca numarul de studii, analize, lucrari si alte”produse “ specifice geopoliticii si geostrategiei a ajuns la cifre de ordinul milioanelor. O simpla operatie de cautare pe “Google” a cuvîntului geopolitica ne arata ca pentru limba engleza sînt 2 900 000 de referinte, 2 050 000 pentru limba engleza, 124000 pentru limba rusa si peste 35 000 pentru limba româna.

Cu toate sincopele si poticnelile inerente unei dezvoltarii teoretice si practic-aplicative, geopolitica a cunoscut o permanenta acumulare atît la nivel conceptual cît si al pradigmelor. Daca în deceniile sapte si opt geopolitica si geostrategia erau, cu putine nuantari, vazute la fel ca în perioada lor de maxima afirmare ca discipline care studiaza impactul mediului fizico-geografic asupra politicii statelor astazi, o abordare atît de simpla si determinist mecanicista nu mai este posibila. Anii ’80 si ’90 ai veacului trecut au marcat o perioada de autoreflectie a acestor discipline si geopolitica a facut saltul catre neoclasic (Critical geopolitics) devenind, prin noile sale paradigme, una dintre disciplinele care studiaza si analizeaza relatiile internationale contemporane.

Geopolitica a avut o evolutie care, în mare masura, a fost determinata de nivelul dezvoltarii cunoasterii în domeniul disciplinelor socio-umane cît si de conceptiile filozofice si politice care au dominat la un moment dat lumea stiinsifica, academica, politica, diplomatica si nu în ultimul rînd opinia publica.

Geopolitica prin metodele sale de analiza poate sa dea raspuns la intrebarea de ce un actor întra în raporturi de rivalitate într-un spatiu geografic/virtual si de ce îsi manifesta dezinteresul pentru un altul. Geostrategia va raspunde întotdeauna la intrebarea prin ce mijloace(strategii) actorul îsi poate realiza interesul în acel spatiu. Astazi sant folosite o gama larga de strategii de la cele militare pîna la cele economice, imagologice sau diplomatice.

Geopolitica este mai întîi o realitate, un tip aparte de comportament al actorilor în mediul international si apoi o reprezentare a acelei realitati care prin operationalizare poate sa devina si metoda/instrument de analiza a relatiilor internationale.

Confuzia dintre realitatea geopolitica si produsul reflectarii acesteia de catre specialistii si analistii fenomenului politic contemporan s-a mentinut datorita atractivitatii si succesului de care s-au bucurat unele scheme-mecaniciste de explicare a relatiilor de putere si interes dintre state( “Heartland”; “Rimland”; “world Island”, etc.) dar si din interes politic. Diplomatia unor mari puteri, si nu numai, au facut din teoriile determinst-geografice ale geopoliticii clasice vector de transport al propagandei puse în slujba justificarii politicii lor externe. Acest fapt a generat dupa cel de-al doilea razboi mondial un curent, nejustificat, de respingere în bloc geopoliticii si etichetarea nedreapta a tuturor cercetarilor si analizelor geopolitice ca fiind propaganda si manipulare prin reprezentari cartografice.

Ideea de la care am pornit a fost aceea ca astazi viata internationala a devenit atît de complexa si de diversificata încît a o întelege doar din perspectiva unei singure discipline este insuficient. Prin urmare la analiza facuta din perspectiva istorica, sociologica, economica, antropologica trebuie adagata si dimensiunea geopolitica. De pe aceasta pozitie trebuie redefinita geopolitica în corpusul de discipline academice care studieaza relatiile internationale si clarificate paradigmele cu care ea opereaza.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Geopolitica - Suport de Curs.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8.9/10 (14 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
61 pagini
Imagini extrase:
61 imagini
Nr cuvinte:
35 197 cuvinte
Nr caractere:
181 679 caractere
Marime:
126.41KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Științe Politice
Predat:
la facultate
Materie:
Științe Politice
Profesorului:
Gavriil Preda
Sus!