Designul instituțional

cercetarile privitoare la sistemele de partide pleaca de la 2 asumptii - majoritatile sunt foarte importante

- sigla partidului conteaza pentru modul in care se vor comporta si coaliza partidele

-> analizele institutionale se concentreaza pe - diversitatea partidelor reprezentate in Parlament

- in ce masura distribuirea locurilor reflecta in mod fidel distributia voturilor

-> doua argumente, in general – numarul mare de partide => capacitate mare de a reprezenta electoratul

- reprezentare proportionala => mai putin violate preferintele electoratului

-> totusi, o mare diversitate in Parlament duce la o mai mica eficienta a legislativului

-> se pune problema coeziunii si disciplinei interne a partidului

-> temele centrale ale lucrarii : - sprijinul pentru regim si guvernabilitatea

- rezultate ale analizei sistemelor de partide

- elemente de design institutional la nivelul individual al politicienilor

- efectele designului institutional asupra sistemelor de partide

Sprijinul pentru regim si guvernabilitatea

-> reguli formale – impact asupra sistemului de partide – pot afecta acceptarea regimului si guvernabilitatea sa

Ex: alegatorii considera ca preferintele nu le sunt reprezentate => submineaza sprijinul pentru insitutiile reprezentative

Ex: executivele fara sprijin parlamentar => conflict intre ramurile guvernarii => criza constitutionala

-> designul institutional influenteaza coeziunea interna a partidelor

Ex: partidele divizate in interior nu raspund rapid la crize politice

=> designul institutional influenteaza structura sistemelor de partide dar si comportamentul individual al politicienilor

Impactul sistemelor electorale

-> designul institutional a fost studiat in cercetari empirice: Anthony Downs si Maurice Duverger

Legea lui Duverger: alegerile prin metoda pluralitatii in circumscriptii uninominale incurajeaza aparitia unui sistem bipartid

Ipoteza lui Duverger: reprezentarea proportional incurajeaza multipartidismul

-> magnitudinea circumscriptiilor (M - numarul de locuri in Parlament pe care il da o circumscriptie) influenteaza sistemele de partide dar si formula electorala (cum se calculeaza) si pragul electoral

- sisteme electorale mixte: -circumscriptii specific e+ circumscriptii mari => atenuare a disproportionalitatii

- alegeri unimodale + pe lista (independent de rezultatele din circumscriptii mici sau ca si compensare)

Formula electorala pentru alegerea executivului

-> sistem pluralitar – este ales cel care are cele mai multe voturi

-> majoritar cu doua tururi (M2)– daca nimeni nu obtine majoritatea primii 2 trec in al doilea tur – este incurajata inscrierea unui numar mai mare de candidati si o fragmentare mai mare decat sistemul pluralitar

1) daca executivul si legislativul sunt alese prin vot popular alegerea executivului este mai importanta pentru electorat decat alegerea legislativului

2) alegeri legislative si prezidentiale concomitente ( alegerea legislativului concomitent cu turul intai al prezidentialelor) => se reproduce fragmentarea din alegerile prezidentiale

-> argumente in favoarea M2: asigura alegerea unui presedinte de catre majoritate

-> contra M2 – favorizeaza fragmentarea – construirea coalitiei legislative este mai dificila si submineaza capacitatea presedintelui de a actiona

-> Regula Dublului Complement - candidatul ce conduce in alegeri (v1) castiga in primul tur daca diferenta pana la majoritate constituie mai putin de jumatate din decalajul care il separa pe al doilea clasat (v2) de majoritate - 50% - v2 > 2 (50% - v1).