Actul Administrativ

Actul administrativ poate fi definit ca manifestarea unilaterală şi expresă de voinţă a autorităţilor publice, realizată în scopul de a produce efecte juridice, în temeiul puterii publice. În acest fel este accentuat atât aspectul formal al actului, de a fi emis de autorităţi publice, cât şi aspectul material al acestuia, referitor la conţinutul său, conţinut din care trebuie să rezulte emiterea sa în temeiul puterii publice cu care sunt înzestrate autorităţile publice.

În lipsa unui Cod de procedură administrativă, definiţia actului administrativ o găsim în prezent în Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ: actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.

1. Trăsăturile actului administrativ:

- este forma principală de activitate a autorităţilor administraţiei publice;

- este o manifestare de voinţă unilaterală;

- este emis pentru realizarea puterii publice;

- are un regim specific în centrul căruia se află legea contenciosului administrativ.

2. Clasificarea actelor administrative:

Din perspectiva continutului lor, actele administrative pot fi:

a) acte administrative normative, ce cuprind reglementări de principiu, formulate în abstract, şi sunt destinate unui număr nedeterminat de persoane. Actele normative pot conţine norme juridice imperative (care impun o anumită activitate), prohibitive(care interzic o anumită activitate) sau permisive (care oferă posibilitatea de a realiza o anumită activitate.

b) acte administrative individuale, este manifestarea de voinţă care produce efecte juridice cu privire la persoane determinate, sau, într-o formulă mai explicită, care „creează, modifică sau desfiinţează drepturi şi obligaţii în beneficiul sau sarcina unor persoane dinainte determinate” .

După organul care le emite, actele administrative se clasifică astfel:

a) acte administrative emise deadministraţia de stat – Guvernul, Preşedintele Republicii, ministere, consiliile locale, consiliile judeţene, prefectul, primarul, etc.

b) acte emise de către alte organe de stat

c) acte emise de autoritatea administraţiei publice locale

După competenţa materială a organului emitent, pot fi:

- acte administrative cu caracter general (decretele Preşedintelui României)

- acte administrative cu caracter special.

După durata de timp, actele administrative sunt:

- acte administrative permanente (produc efecte juridice de la intrarea în vigoare până la abrogare)

- acte administrative temporare (produc efecte pentru o anumită perioadă de timp).

Anton Trăilescu, Drept administrativ - tratat elementar, Editura ALL BECK, 2002

Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, ed. Hamangiu, 2009

Tudor Drăganu, Actele de drept administrativ, Bucureşti, 1995

Tudor Drăganu, Introducere în teoria şi practica statului de drept, Cluj, 1992

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINTE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA A.P.I.E

ANUL II