Tehnica sondajului

Informatia obtinută pe baza datelor rezultate dintr-o cercetare partială, respectiv a unui

esantion din colectivitatea totală, face obiectul statisticii inferentiale.

Statistica inferentială se referă la cunoasterea statistică indirectă a unei colectivităti,

se bazează pe inductia statistică – procedeu al cunoasterii ce pleacă de la particular la

general – si este fundamentată pe legea numerelor mari, principiile teoriei probabilitătilor si

statisticii matematice.

Sondajul statistic este o procedură prin care se caracterizează o populatie, în baza

cercetării unei părti a acesteia, deci a unui esantion prelevat din populatia de origine

(colectivitatea totală).

Rezultatele obtinute pe baza sondajului se extrapolează la dimensiunea întregii

populatii. Extinderea rezultatelor de la parte la întreg nu are caracter determinist, ci

probabilist, fiind supuse unui risc de a fi eronate.

Avantajele cercetării prin sondaj pot fi următoarele:

- când colectivitatea totală este foarte mare, iar cercetarea ei exhaustivă ar necesita un

volum mare de cheltuieli materiale si de muncă, atunci este avantajos să se recurgă la

sondaj;

- programul observărilor prin sondaj cuprinde, de regulă, un număr mai mare de

caracteristici decât programul observării totale, ceea ce permite o caracterizare mai

aprofundată a fenomenelor studiate;

- în cazul controlului de calitate executat prin distrugerea produsului respectiv,

sondajul este singura cercetare posibilă;

- evaluarea rezervelor subterane de petrol, gaze naturale, cărbune etc. nu este posibilă

decât pe baza unui sondaj statistic;

- sondajul poate fi folosit cu bune rezultate în verificarea programului unei observări

totale, cât si la verificarea ipotezelor statistice.

Prin sintetizarea avantajelor prezentate de sondaj putem obtine următoa-rele elemente

care ar recomanda sondajul:

– COSTUL. Costul poate fi mai mic datorită faptului că sondajul presupune cercetarea

unei părti a colectivitătii totale, numite esantion. Datele obtinute pot caracteriza suficient de

bine populatia de referintă.

– RAPIDITATEA. Cercetătorul are de-a face cu un esantion, ceea ce îi va reduce timpul

necesar pregătirii observării, timpul de culegere al datelor, cât si timpul de prelucrare al

datelor.

– EXACTITATEA CERCETĂRII. Esantionul folosit este verificat dacă este reprezentativ

(eroarea de sondaj £ 5%). De asemenea, utilizarea în procesul de culegere a datelor a unor

persoane pregătite, cât si organizarea unor sondaje de probă si a unor controale în teren.

– CERINTE SPECIALE. Există domenii în care sondajul nu poate fi folosit (EXEMPLU =

controlul calitătii unui lot de produse, care presupune distrugerea totală sau partială a

produselor).

Cercetarea prin sondaj necesită folosirea unor indicatori perechi, ca de pildă:

Colectivitatea totală, denumită si colectivitate generală sau populatie, cuprinde

totalitatea unitătilor simple si complexe care formează fenomenul supus cercetării.

Ansamblul unitătilor, ce formează colectivitatea totală, formează volumul

colectivitătii si se notează cu:

– „N” în cazul unitătilor simple;

– „R” pentru unitătile complexe;

– „M” pentru unitătile ce posedă caracteristica, în cazul variabilelor alternative.

- Colectivitatea de selectie, numită si esantion (probă, mostră), este colectivitatea

partială extrasă din colectivitatea totală în scopul observării si generalizării rezultatelor

obtinute prin prelucrare asupra întregului ansamblu.

Volumul esantionului se notează cu:

– „n” pentru unităti simple;

– „r” pentru unităti complexe;

– „m” pentru unitătile ce posedă caracteristica, în cazul variabilelor alternative.

OBSERVATIE! Dintr-o colectivitate totală pot fi extrase mai multe esantioane, care să

difere între ele atât ca volum, cât si ca structură.

Astfel, indicatorii statistici cu care caracterizăm esantionul pot fi considerati de forma

unor variabile aleatoare pentru care se pot stabili dis-tributii de frecvente corespunzătoare,

spre deosebire de media si dispersia colectivitătii totale studiate care nu pot lua decât o

singură valoare.