1.1 Scurt istoric
Statistica este o ramur a ³tiinµelor ce se preocup de procesul de colectare de date ³i informaµii,
de organizarea ³i interpretarea lor, în vederea explic rii unor fenomene reale. De regula, oamenii au
anumite intuitii despre realitatea ce ne inconjoara, pe care le doresc a con rmate intr-un mod cat
mai exact. De exemplu, daca intr-o anumita zona a tarii rata somajului este ridicata, este de asteptat
ca in acea zona calitatea vietii persoanelor de acolo sa nu e la standarde ridicate. Totusi, ne-am dori
sa m cat mai precisi in evaluarea legaturii dintre rata somajului si calitatea vietii, de aceea ne-am
dori sa construim un model matematic ce sa ne con rme intuitia. Un alt gen de problema: ardem de
nerabdare sa a am cine va noul presedinte, imediat ce sectiile de votare au inchis portile (exit-pole).
Chestionarea tuturor persoanelor ce au votat, colectarea si uni carea tuturor datelor intr-un timp
record nu este o masura deloc practica. In ambele probleme mentionate, observatiile si culegerea de
date au devenit prima treapta spre întelegerea fenomenului studiat. De cele mai multe ori, realitatea nu
poate complet descrisa de un astfel de model, dar scopul este de a oferi o aproximare cat mai dela si
cu costuri limitate. In ambele situatii mentionate apar erori in aproximare, erori care tin de intamplare.
De aceea, ne-am dori sa putem descrie aceste fenomene cu ajutorul variabilelor aleatoare. Plecând de
la colecµiile de date obµinute dintr-o colectivitate, Statistica introduce metode de predicµie iprognoz
pentru descrierea ³i analiza propriet µilor întregii colectivit µi. Aria de aplicabilitate a Statisticii este
foarte mare: ³tiinµe exacte sau sociale, umanistic sau afaceri.
Statistica ap rut în secolul al XVIII - lea, din nevoile guvernelor de a colecta date despre populaµiile
3
4
pe care le reprezentau sau de a studia mersul economiei locale, în vederea unei mai bune administr ri.
Datorit originii sale, Statistica este considerat de unii ca ind o ³tiinµ de sine st t toare, ce utilizeaz
aparatul matematic, ³i nu este privit ca o subramur a Matematicii.
Din punct de vedere etimologic, cuvântului statistic i³i are originile în expresia latin statisticum
collegium (însemnând consiliul statului) ³i cuvântul italian statista, însemnând om de stat sau politician.
În 1749, germanul Gottfried Achenwall a introdus termenul de Statistik, desemnat pentru a analiza
datele referitoare la stat. Mai târziu, în secolul al XIX-lea, Sir John Sinclair a extrapolat termenul la
colecµii ³i clasi c ri de date.
Metodele statistice sunt ast zi aplicate într-o gam larg de discipline:
- în Agricultur , de exemplu, pentru a studia care culturi sunt mai potrivite pentru a cultivate
pe un anumit teren arabil;
- în Economie, pentru studiul rentabilit µii unor noi produse introduse pe piaµ , pentru corelarea
cererii cu oferta, sau pentru a analiza cum se schimb standardele de viaµ ;
- în Biologie, pentru clasi carea din punct de vedere ³tiinµi c a unor specii de plante sau pentru
selectarea unor noi specii;
- în tiinµele educaµiei, pentru a g si cel mai e cient mod de lucru pentru elevi sau pentru a studia
impactul unor teste naµionale asupra diverselor caregorii de persoane ce lucreaz în înv µ mânt;
- în Meteorologie, pentru a prognoza vremea într-un anumit µinut pentru o perioada de timp, sau
pentru a studia efectele înc lzirii globale;
- în Medicin , pentru testarea unor noi medicamente sau vaccinuri;
- în psihologie, în vederea stabilirii gradului de corelaµie între timiditate ³i singur tate;
- în Politologie, pentru a veri ca daca un anumit partid politic mai are sprijinul populaµiei;
- în tiinµele sociale, pentru a studia impactul crizei economice asupra unor anumite clase sociale;
- etc.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
