Sondajul statistic și utilizarea lui în economie

- Sondajul statistic presupune inregistrarea unor unitati statistice cu scopul de a estima parametrii colectivitatii generale in conditii optime. Deci prin sondaj se studiaza numai o parte a colectivitatii generale iar rezultatele obtinute caracterizeaza intreaga colectivitate.

- Sondajul presupune doua faze distincte:

- Observarea sau descrierea statistica consta in extragerea esantionului si calculelor valorilor care il definesc: media, abaterea medie patratica, coeficientul de variatie etc;

- Inferenta statistica consta in extinderea indicatorilor esantionului asupra populatiei.

2. Procedee de esantionare

Problema esentiala, pentru realizarea unui sondaj, o constituie formarea esantionului. Alegerea unitatilor ce vor intra in esantion se poate face pe baza unei scheme probabilistice.

- Procedee de esantionare aleatoare

Alegerea unitatilor se face tinand seama de principiile teoriei probabilitatilor, care asigura caracterul intamplator al includerii unitatilor in esantion. Trasatura de baza a selectiei aleatoare a constituie faptul ca fiecare unitate are o probabilitate egala si diferita de zero, de a participa in sondaj, iar probele prin care se obtine esantionul sunt independente intre ele.

Dintre cele mai folosite procedee de extractie cu probabilitati egale in sondaj sunt:

- Procedeul tragerii la sorti

Presupunem amestecarea intr-o urna a tuturor unitatilor, prezentate prin bile sau discuri identice ca forma si extragerea la intamplare a unui bile sau a unui disc pana ce se completeaza volumul colectivitatii de selectie.

Acest procedeu se poate folosi in 2 variante:

- schema bilei revenite in care, de fiecare data, bila se introduce in urna.

In acest caz avem de-a face cu un sondaj repetat, volumul populatiei ramane constant in tot timpul cat dureaza selectia esantionului. La incheierea operatiei, volumul populatiei (N) este mai mic cu o unitate (N-1), iar probabilitatea de includere in esantion a fiecarei unitati (P) este constanta tot timpul cat dureaza operatia de realizare a esantionului

- schema bilei nerevenite in care o unitate odata extrasa nu mai este restituita colectivitatii generale, deci sansa fiecarei unitati de a intra in colectivitatea de selectie creste pe masura efectuarii selectiei. La sfarsitul efectuarii sondajului numarul unitatilor ramase in urna va fi N-n.

Probabilitatea de a participa la selectie va fi:

- Procedeul tabelului cu numere intamplatoare

Procedeul tabelului cu numere intamplatoare consta in numerotarea tuturor unitatilor colectivitatii intr-o ordine oarecare de la 1 la N si extragerea a n unitati pe baza unui tabel cu numere intamplatoare.

Tabelul cu numere intamplatoare este alcatuit cu ajutorul unei masini de amestecat numere si asezarea lor in tabel este intamplatoare.

- Procedeul mecanic

Presupunem stabilirea unei fractii de selectie k= , care se numeste si pas de numarare, dupa care se aleg dintr-o lista unitatile ce vor alcatui esantionul. Dupa ce s-a stabilit pasul de numere, din primele k unitati se alege o unitate intamplatoare la care adaugand mereu pasul de numarare se va forma colectivitatea de selectie.

- Procedee de esantionare dirijate

In esantioanele dirijate alegerea unitatilor se face in mod frecvent constient de catre cei ce culeg datele cu privire la colectivitatea cercetata. Un procedeu folosit este procedeul cotelor care se poate aplica atunci cand se cunoaste bine structura colectivitatii generale si din fiecare grupa tipica se stabileste o cota de esantion. Alegerea unitatilor in cadrul cotelor este facuta pe teren cu conditia ca unitatile alese sa se incadreze grupei tipice. Selectia pe cote poate fi considerata ca fiind reprezentativa, daca gruparea prealabila efectuata in colectivitatea generala a dus la formarea unor grupe cu un grad mare de omogenitate. Daca in cadrul grupei, gradul de variatie este mai mic, atunci diferenta intre esantionarea probabilistica si cea dirijata relativ mica.

3. Erorile demersului statistic prin sondaj

Erorile cercetarii prin sondaj pot fi: erori de inregistrare si erori de reprezentativitate.

- Erorile de inregistrare care intervin in cadrul unui sondaj datorita volumului mic, sunt mai putin numeroase decat in cadrul unei observari totale si pot fi inlaturate prin efectuarea controlului cantitativ obisnuit.

- Erorile de reprezentativitate intalnite sunt de 2 feluri: sistemice si intamplatoare. Erorile de reprezentativitate provin din nerespectarea strica a principiului de baza al selectiei intamplatoare, care cere ca unitatile sa fie incluse in esantion fara nici un fel de preferinta subiectiva din partea celui care efectueaza sondajul.

- Erorile sistematice de reprezentativitate influenteaza negativ veridicitatea datelor din sondaj si ele pot fi inlaturate daca se respecta intru totul principiile stabilite de teoria selectiei.

- Erorile intamplatoare de reprezentativitate nu se pot evita chiar daca se respecta cu rigurozitate principiile de baza ale teoriei selectiei, ca urmare a faptului ca in selectie nu se poate reproduce absolut identic colectivitatea generala.

- Sondajul statistic presupune inregistrarea unor unitati statistice cu scopul de a estima parametrii colectivitatii generale in conditii optime. Deci prin sondaj se studiaza numai o parte a colectivitatii generale iar rezultatele obtinute caracterizeaza intreaga colectivitate.

- Sondajul presupune doua faze distincte:

- Observarea sau descrierea statistica consta in extragerea esantionului si calculelor valorilor care il definesc: media, abaterea medie patratica, coeficientul de variatie etc;

- Inferenta statistica consta in extinderea indicatorilor esantionului asupra populatiei.

2. Procedee de esantionare

Problema esentiala, pentru realizarea unui sondaj, o constituie formarea esantionului. Alegerea unitatilor ce vor intra in esantion se poate face pe baza unei scheme probabilistice.

- Procedee de esantionare aleatoare

Alegerea unitatilor se face tinand seama de principiile teoriei probabilitatilor, care asigura caracterul intamplator al includerii unitatilor in esantion. Trasatura de baza a selectiei aleatoare a constituie faptul ca fiecare unitate are o probabilitate egala si diferita de zero, de a participa in sondaj, iar probele prin care se obtine esantionul sunt independente intre ele.

Dintre cele mai folosite procedee de extractie cu probabilitati egale in sondaj sunt:

- Procedeul tragerii la sorti

Presupunem amestecarea intr-o urna a tuturor unitatilor, prezentate prin bile sau discuri identice ca forma si extragerea la intamplare a unui bile sau a unui disc pana ce se completeaza volumul colectivitatii de selectie.

Acest procedeu se poate folosi in 2 variante:

- schema bilei revenite in care, de fiecare data, bila se introduce in urna.

In acest caz avem de-a face cu un sondaj repetat, volumul populatiei ramane constant in tot timpul cat dureaza selectia esantionului. La incheierea operatiei, volumul populatiei (N) este mai mic cu o unitate (N-1), iar probabilitatea de includere in esantion a fiecarei unitati (P) este constanta tot timpul cat dureaza operatia de realizare a esantionului

- schema bilei nerevenite in care o unitate odata extrasa nu mai este restituita colectivitatii generale, deci sansa fiecarei unitati de a intra in colectivitatea de selectie creste pe masura efectuarii selectiei. La sfarsitul efectuarii sondajului numarul unitatilor ramase in urna va fi N-n.

Probabilitatea de a participa la selectie va fi:

- Procedeul tabelului cu numere intamplatoare

Procedeul tabelului cu numere intamplatoare consta in numerotarea tuturor unitatilor colectivitatii intr-o ordine oarecare de la 1 la N si extragerea a n unitati pe baza unui tabel cu numere intamplatoare.

Tabelul cu numere intamplatoare este alcatuit cu ajutorul unei masini de amestecat numere si asezarea lor in tabel este intamplatoare.

- Procedeul mecanic

Presupunem stabilirea unei fractii de selectie k= , care se numeste si pas de numarare, dupa care se aleg dintr-o lista unitatile ce vor alcatui esantionul. Dupa ce s-a stabilit pasul de numere, din primele k unitati se alege o unitate intamplatoare la care adaugand mereu pasul de numarare se va forma colectivitatea de selectie.

- Procedee de esantionare dirijate

In esantioanele dirijate alegerea unitatilor se face in mod frecvent constient de catre cei ce culeg datele cu privire la colectivitatea cercetata. Un procedeu folosit este procedeul cotelor care se poate aplica atunci cand se cunoaste bine structura colectivitatii generale si din fiecare grupa tipica se stabileste o cota de esantion. Alegerea unitatilor in cadrul cotelor este facuta pe teren cu conditia ca unitatile alese sa se incadreze grupei tipice. Selectia pe cote poate fi considerata ca fiind reprezentativa, daca gruparea prealabila efectuata in colectivitatea generala a dus la formarea unor grupe cu un grad mare de omogenitate. Daca in cadrul grupei, gradul de variatie este mai mic, atunci diferenta intre esantionarea probabilistica si cea dirijata relativ mica.

3. Erorile demersului statistic prin sondaj

Erorile cercetarii prin sondaj pot fi: erori de inregistrare si erori de reprezentativitate.

- Erorile de inregistrare care intervin in cadrul unui sondaj datorita volumului mic, sunt mai putin numeroase decat in cadrul unei observari totale si pot fi inlaturate prin efectuarea controlului cantitativ obisnuit.

- Erorile de reprezentativitate intalnite sunt de 2 feluri: sistemice si intamplatoare. Erorile de reprezentativitate provin din nerespectarea strica a principiului de baza al selectiei intamplatoare, care cere ca unitatile sa fie incluse in esantion fara nici un fel de preferinta subiectiva din partea celui care efectueaza sondajul.

- Erorile sistematice de reprezentativitate influenteaza negativ veridicitatea datelor din sondaj si ele pot fi inlaturate daca se respecta intru totul principiile stabilite de teoria selectiei.

- Erorile intamplatoare de reprezentativitate nu se pot evita chiar daca se respecta cu rigurozitate principiile de baza ale teoriei selectiei, ca urmare a faptului ca in selectie nu se poate reproduce absolut identic colectivitatea generala.