Obiectul Statisticii

Observarea statistică şi prelucrarea materialelor statistice.

1. Obiectul statisticii şi apariţia ei. Noţiunile şi categoriile statisticii.

2. Observarea statistică.

3. Prelucrarea datelor statistice şi gruparea materialelor.

4. Tabelele statistice.

5. Principiile unice de organizare a statisticii.

1. Toate fenomenele şi procesele pot fi exprimate prin parametri cantitativi. Datele numerice ale fenomenelor se studiază de statistică.

Statistica studiază parametrii cantitativi ai fenomenelor şi proceselor social-economice, exprimarea cantitativă a legalităţilor lor.

Deci statistica – reprezintă totalitatea parametrilor cantitativi a proceselor şi fenomenelor sociale, valoarea cărora se formează sub influenţa a mulţimilor de factori, care acţionează în diferite combinaţii, cu diferită intensitate şi de multe ori în diferite direcţii.

Obiectul statisticii este societatea, fenomenele şi procesele vieţii sociale, studierea cărora este legată de caracterizarea cantitativă şi de stabilirea legalităţilor ce le sunt caracteristice.

Statistica a apărut odată cu apariţia statelor. Era nevoie să se ştie numărul populaţiei, ostaşilor, numărul vitelor, cantitatea bunurilor materiale care pot fi folosite.

Recensământul populaţiei în Egipt încă cu 3500 ani până la era noastră.

Romanii duceau evidenţa veniturilor de gospodărire. În secolul XII în Rusia se petreceau diferite recinsământe pentru formarea impozitelor.

Statistica ca ştiinţă a apărut odată cu economia politică.

Fondator – savantul englez Petty (1623-1687). El a întemeiat şcoala „aritmetica politică”. Adepţii lui considerau că statistica are ca sarcină principală stabilirea – pe baza unui mare număr de observări – a legităţilor fenomenelor pe care le studiază.

Savanţii ruşi: V.N. Tatiscev (1686-1750), M.V. Lomonosov (1711-1765), A.N. Radiscev (1749-1802), S.G. Strumilin (1877-1974), V.S. Nemcinov (1894-1964), T.V. Riabuşchin şi alţii.

Statistica – sa separat ca disciplina specială – statisticele ramurale.

Teoria generală a statisticii – reprezintă teoria metodologică a statisticei, comune pentru toate statisticele ramurale.

Studierea statistică este compusă din trei etape:

a. Adunarea datelor statistice (Observarea statistică).

b. Sistematizarea datelor, prelucrarea materialelor statistice.

c. Analiza datelor şi stabilirea legalităţilor lor.

Noţiunile şi categoriile statistice.

a) Caracteristici – însuşiri, trăsături tipice, specifice ale fenomenelor (mărimea, numărul, suprafaţa, volumul, ect.).

b) Variaţia – schimbarea mărimii caracteristicii.

c) Colectivitatea statistică – mulţimea obiectelor, fenomenelor, cărora le aparţine caracteristica comună.

d) Indicator statistic – exprimarea numerică a caracteristicii, valoarea numerică.

e) Sistema indicatorilor statistici – indicatorii care exprimă diferite caracteristici a unei şi aceiaşi colectivităţi statistice.

Baza metodologică – este materialismul dialectic şi istoric, adică studierea fenomenelor în interconexiunea lor, în evoluţie.

Metodele statistice specifice:

1) Observări de masă.

2) Gruparea materialelor.

3) Calcularea indicilor generali, sintetici.