Indicii statistici sunt o categorie de indicatori statistici descriptivi care se calculează ca mărimi relative. Aceasta înseamnă că sunt determinaţi sub formă de raport între doi indicatori înregistraţi în momente de timp, spaţiu sau categorii diferite.
1. Mărimi relative
În funcţie de scopul analizei şi a direcţiei în care se efectuează compararea, mărimile relative sunt:
1. Mărimile relative de structură au drept scop caracterizarea raportului de mărime dintre grupele funcţionale şi ansamblul colectivităţii. Se pot determina numai în situaţia în care colectivitatea statistică a fost separată pe grupe, în funcţie de una sau mai multe caracteristici de grupare. Numite în practică şi “greutăţi specifice” (date sistematizate după o variabilă calitativă) sau “ponderi” (date sistematizate după o variabilă calitativă), ele sunt exprimate, de regulă, în procente.
2. Mărimile relative de intensitate sunt utilizate în analiză în scopul măsurării intensităţii cu care se manifestă diversele fenomene social-economice, a densităţii, frecvenţei de apariţie sau gradului de răspândire a evenimentelor subscrise unor entităţi între care există legături de intercondiţionare. Ele se determină ca raport între doi indicatori al căror conţinut este diferit. De exemplu, productivitatea muncii (raport între producţie şi factorul muncă), rata comercială a profitului (raport între masa profitului şi totalul încasărilor), rata financiară a profitului (raport între masa profitului şi activele proprii).
3. Mărimile relative sub formă de indice, determinate ca raport între două nivele ale aceluiaşi indicator, dar care sunt înregistrate la momente de timp, spaţiu sau categorii diferite. Ţinând seama de funcţiile indicilor, întâlnim următoarele categorii de mărimi relative:
a. Cronologici, calculaţi ca număr relativ al valorilor unei mărimi înregistrate în diferite perioade sau momente de timp.
b. Teritoriali, calculaţi ca număr relativ al valorilor unei mărimi înregistrate în diferite unităţi de spaţiu.
c. De coordonare, calculate ca număr relativ al valorilor unei mărimi înregistrate în diferite grupe sau colectivităţi.
d. Pentru cuantificarea obiectivelor - coeficientul sarcinii de plan compară nivelul planificat cu nivelul aceluiaşi indicator din perioada precedentă.
e. Pentru cuantificarea gradului de realizare a obiectivelor - coeficientul îndeplinirii planului compară nivelul realizat cu cel planificat al aceluiaşi indicator.
Exemplu Se cunosc următoarele date referitoare la consumul de energie termică dintr-o localitate:
2002 2003
Consumul de energie termică în cartierul A (mii Gcal) – CA 240 260
Consumul planficat 220 220
Numărul de locuitori din cartierul A – NA 28673 29432
Consumul de energie termică în cartierul B (mii Gcal) – CB 237 222
Consumul planficat 210 210
Numărul de locuitori din cartierul B – NB 26676 25422
Să se determine mărimile relative.
Mărimile relative de structură:
- consumul de energie termică al localităţii
Mărimile se calculează atât pentru anul 2002 cât şi pentru anul 2003. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:
2002 (%) 2003 (%)
Cartierul A 50,31 53,94
Cartierul B 49,69 46,06
Total 100,00 100,00
Mărimile relative de coordonare:
sau
Mărimile se calculează atât pentru anul 2002 cât şi pentru anul 2003. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:
2002 (%) 2003 (%)
101,27 117,11
98,75 85,38
În cartierul A, consumul de energie termică în anul 2002 a fost mai mare de 101,27% ori decât cel din cartierul B, iar în anul 2003 de 117,11% ori decât cel din cartierul B. În cartierul B, consumul de energie termică în anul 2002 a fost mai mic de 98,75% ori decât cel din cartierul A, iar în anul 2003 de 85,38% ori decât cel din cartierul A.
Mărimile relative de intensitate:
Mărimile se calculează atât pentru anul 2002 cât şi pentru anul 2003. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
