Greșeli în sondajele statistice

1. Greseli datorate operatorilor de interviu

De cele mai multe ori aceste greseli apar in categoria erorilor sistematice care afecteaza foarte mult autenticitatea datelor culese. Principalele cauze sunt:

- Interpretarea incorecta a instructiunilor de culegere a datelor (lipsa de interes a operatorilor de interviu in vedere insusirii acestor instructiuni, dar si a unitatilor specializate de cercetare care nu ofera suficienta pregatire operatorilor: sedinte, training-uri, etc.)

- Neintelegerea scopului sondajului sau necunoasterea unor notiuni de catre operatorii de interviu (combaterea acestei erori s-ar putea realiza printr-o mai buna instruire a personalului care efectueaza sondajul, dar si prin controlul riguros al modului de desfasurare a cercetarii)

- Eroririle datorate lipsei caracteristicilor personale si/sau abilitatilor necesare. Principale tipuri de erori, sunt urmatoarele: eroarea determinata de caracteristicile personale ale operatorului de interviu, eroarea de comunicare verbala, eroarea de comunicare nonverbala, eroarea datorata perceptiei selective, eroarea de inregistrare.

In cazul comunicarii verbale erorile sunt multiple, astfel in cazul sondajului fata in fata

sau telefonic, respondentul se implica intr-un dialog oficial cu o persoana pe care probabil nu a cunoscut-o anterior. Incapacitatea operatorului de a stabili o buna comunicare cu respondentul poate genera erori. Ca exemple de surse de erori pot fi considerate: debutul neconvingator al discutiei cu respondentul; modul de adresare a intrebarilor; neclarificarea si nedetalierea raspunsurilor in cazul intrebarilor deschise. Inca de la inceputul interviului, comunicarea poate fi afectata, de exemplu, de faptul ca operatorul nu a reusit sa stabileasca un bun raport cu respondentul, astfel incat acesta sa il accepte ca persoana si sa ii accepte rolul de a adresa intrebari. De asemenea, modul de adresare a intrebarilor poate genera erori. De exemplu, in viata de zi cu zi, exista tendinta de a reformula continutul mesajului verbal in functie de starea de spirit a interlocutorului. Un operator care procedeaza astfel va genera erori ca urmare a neadresarii aceleiasi intrebari, avand aceeasi formulare, tuturor persoanelor chestionate.

Totodata, lipsa unor abilitati adecvate de comunicare este evidenta in cazul intrebarilor deschise. Folosirea de catre respondent a unor cuvinte evazive si exprimarile foarte concise ale acestuia fac dificila intelegerea exacta de cercetator, a fenomenului sau comportamentului studiat. Neclarificarea cuvintelor si expresiilor utilizate de respondent, precum si neobtinerea unor raspunsuri suficient de detaliate poate diminua relevanta informatiilor obtinute.

Lipsa abilitatilor potrivite de comunicare nonverbala poate explica producerea unor componente ale erorii totale de sondaj. De exemplu, limbajul corpului, expresia fetei, tonul vocii, vestimentatia operatorului pot sa induca anumite reactii comportamentale in randul respondentilor. Expresia fetei operatorului, de pilda, ii ofera indicii respondentului despre masura in care este aprobat sau dezaprobat. Prin tonul vocii, operatorul confera o importanta mai mare sau mai mica fiecarei intrebari sau variante de raspuns. Vestimentatia neadecvata a operatorului il poate determina pe respondent sa nu aiba incredere in acesta.

- Erorile datorate distorsionarii deliberate.

Tipurile principale de erori de distorsionare deliberata sunt eroarea datorata nerespectarii procedurilor stabilite si eroarea datorata falsificarii raspunsurilor.

Un exemplu de nerespectare a procedurilor este neaplicarea procedurilor de esantionare definite in prealabil. În mod concret, se produce o distorsionare deliberata prin nerespectarea procedurilor de selectie a respondentilor. Eroarea datorata modului de selectie a respondentilor poate sa apara chiar daca populatia tinta, cadrul de esantionare si procedura de esantionare au fost definite corect. De exemplu, in cazul unui sondaj desfasurat sub forma interviurilor personale, la domiciliul respondentilor, operatorul poate genera erori sistematice daca: evita sa intre in casele care nu par primitoare, datorita aspectului exterior; inlocuieste unele gospodarii specificate in lista primita cu altele neincluse in lista, in cazul in care nu gaseste interlocutorul dorit la domiciliu; administreaza chestionarul unei alte persoane din gospodarie decat celei stabilite prin procedura de esantionare etc.

Se poate intampla ca unii operatori de interviu sa completeze ei insisi, fie partial fie in totalitate, raspunsurile la intrebarile chestionarului. În acest mod, operatorii respectivi genereaza erori sistematice, deoarece inlocuiesc raspunsurile persoanelor care trebuiau sa fie chestionate cu raspunsuri proprii. Exemple de motive care ii determina pe operatori sa falsifice raspunsurile sunt: dorinta de a finaliza activitatea mai rapid; incercarea de a obtine plata pentru o activitate pe care nu au desfasurat-o; evitarea intrebarilor referitoare la aspecte sensibile pentru respondent. In cazul in care evita aspectele sensibile, operatorul sare peste intrebarile corespunzatoare, iar dupa incheierea interviului completeaza raspunsurile prin deductie.