Strategia de Securitate

Marea majoritate a românilor îşi doreşte un sistem de educaţie performant, care să asigure şanse reale tinerilor pe piaţa muncii, funcţionari publici plătiţi după merit, care să servească competent interesul cetăţeanului, un aparat de stat suplu şi eficient, nu o puzderie de agenţii bugetofage etc.

Unii îşi pot pierde privilegiile pe care le-au avut până acum, alţii sunt nevoiţi să se adapteze unor noi standarde de performanţă. România este acum afectată de criza economică mondială. Puteam plăti un cost mai mic al crizei dacă, după intrarea în Uniunea Europeană, nu intervenea blocarea sau amânarea procesului de reformă a instituţiilor şi de modernizare a statului. Fără să ducem la capăt astfel de reforme, românii vor suferi întotdeauna mai mult decât alţi europeni de pe urma oricăror crize.

Câteva certitudini care înseamnă paşi spre europenizarea României:

1. țara este membră cu drepturi depline în uniunea europeană;

2. autorităţile judiciare competente nu mai au reţineri în anchetarea foştilor şi actualilor miniştri;

3. cota unică de impozitare este de 16%;

4. presa îşi ia atâta libertate câtă vrea;

5. adevărul despre crimele comunismului a fost făcute publice în parlamentul ţării;

6. două milioane de dosare ale fostei securităţi au fost predate CNSAS;

7. românii nu mai votează liste, votează persoane;

8. România are consecvență în politica externă;

9. Marea Neagră, Dunărea şi Nabucco au devenit oficial proiecte europene;

10. avem o pensie minimă şi pentru acei vârstnici care nu au contribuit la sistemul de pensii;

11. s-au simplificat procedurile pentru redobândirea cetăţeniei române;

12. creşte numărul de burse pentru studenţii din Republica Moldova etc.

Stocul investiţiilor străine directe a crescut între 2004 – 2009, de la 15 miliarde euro la 55,6 miliarde euro.

Chiar în situaţia unor venituri reduse la bugetul de stat faţă de anul 2008, anterior crizei, salariile, pensiile, ajutoarele sociale sînt plătite la timp. În continuare, singurul mod în care putem realiza echilibrul între resursele bugetare şi ordinea socială este de a produce politici sociale prudente, coerente, bine focalizate şi eficiente. În România, în mod direct sau indirect, există 10 milioane de asistaţi!

O atenţie deosebită trebuie acordată şi populaţiei din mediul rural. Nu putem continua cu o pondere de 40% a populaţiei ocupată în sectorul agricol şi, în acelaşi timp, cu o pondere redusă a salariaţilor în mediul rural.

Cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare o reprezintă cheltuielile pentru pensii. Acest efort bugetar nu este determinat doar de numărul mare de pensionari, ci ascunde multe abuzuri, printre care: pensiile de lux, sau cele frauduloase, precum şi o parte din pensiile de invaliditate. Menţinerea acestor practici afectează sistemul de pensii.

Au fost finalizate primele 10 ghiduri de practică medicală pentru primele 10 afecţiuni ca incidenţă. Aceste ghiduri, care vor fi extinse şi pentru alte afecţiuni, sunt deosebit de importante, atât pentru pacient, cât şi pentru medic, care va putea fi protejat de acuzaţii de malpraxis, cât şi pentru sistem, care va avea un control mai bun asupra procedurilor.

De asemenea, numeroase spitale au fost transferate către administraţia locală. Un număr mare de spitale a intrat într-un program de modernizare.

Pentru învăţământul românesc reforma este vitală. S-au alocat 6% din PIB pentru bugetul educaţiei, tocmai ca reforma să poată fi implementată. Este semnat un Pact Naţional pentru Educaţie. Există un consens al clasei politice privind necesitatea ca domeniul educaţiei să devină un domeniu prioritar...

Noua lege a salarizării în domeniul bugetar pune ordine în sectorul de stat. Odată aplicată această lege pot exista creşteri salariale sustenabile şi mai echitabile.

În ultimii 20 de ani, populaţia României s-a redus. Există previziuni conform cărora, dacă se păstrează nivelul actual al ratei fertilităţii totale, atunci, România va avea circa 16,7 milioane de locuitori în anul 2050 şi doar circa 11,9 milioane de locuitori în anul 2075. Fără politici coerente aplicate astăzi, România riscă agravarea în perspectivă a unor procese cum sunt: reducerea natalităţii, reducerea populaţiei, îmbătrânirea demografică, reducerea numărului persoanelor active şi creşterea numărului de persoane inactive care depind de o persoană activă etc.

Îmbătrânirea demografică este mai puternică în mediu rural.