Sociopsihologia Organizațiilor

MODULUL I: OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA SOCIOPSIHOLOGIEI ORGANIZAŢIILOR

Rezumat: Modulul I cuprinde 2 unităţi de învăţare ale căror conţinut se referă la conceptele fundamentale utilizate în SOCIOPSIHOLOGIA ORGANIZAŢIILOR (4 ore);

Unităţile de învăţare (UI) componente sunt:

1. Obiectul de studiu şi problematica sociopsihologiei organizaţiilor.

2. Caracteristici definitorii ale organizaţiilor formale.

Obiective - Însuşirea noţiunilor şi conceptelor de bază privind sociopsihologia organizaţiilor

- Înţelegerea definiţiilor diferite ale organizaţiilor

- Dezvoltarea capacităţii de a ilustra noţiunile teoretice prin exemple

1. Obiectul de studiu şi problematica sociopsihologiei organizaţiilor

Multă vreme sociopsihologia organizaţiilor nu a funcţionat ca un corpus teoretic de sine stătător datorită preocupărilor paralele dezvoltate în zonă atât de psihologia socială cât şi de sociologia organizaţională. Imperative de ordin practic au condus la sinteza unei discipline de graniţă între cele două domenii de cercetare empirică. Aceste imperative sunt în primul rând cele legate de „ştiinţa conducerii”care din a doua jumătate a secolului XX a cunoscut poate cea mai spectaculoasă evolutie dintre toate disciplinele socio-umane. În esenţă sociopsihologia organizaţiilor reprezintă cel mai larg domeniu aplicativ atât pentru psihologia socială cât şi pentru sociologia organizaţiilor deoarece organizaţiile raţionalizează sistematic vieţile noastre în toate domeniile şi putem considera ca un prim postulat al disciplinei noastre propoziţia :în absenţa unei minime organizări nu există viaţă socială.

Obiectul sociopsihologiei organizaţiilor îl reprezintă înţelegerea regulilor şi a logicii după care funcţionează viaţa colectivă şi a formelor de cooperare cărora le dă naştere.

Sociopsihologia organizaţiilor îşi propune să analizeze, în special grupările organizate, de genul administraţiilor sau intreprinderilor, şi pornind de aici să elaboreze o teorie a mecanismelor cooperării umane, a acţiunilor colective. Pentru a realiza acest lucru se porneşte de la constatarea că organizaţiile sunt omniprezente, sunt un mecanism vital pentru îndeplinirea scopurilor colective.

Demersul acestei discipline caută răspunsuri la o serie de întrebări de genul:

• Ce se întâmplă în momentul în care oamenii sunt puşi în situaţia de a coopera pentru a duce la bun sfârşit activităţi din cele mai diverse:activităţi economice, transmiterea de cunoştinţe, acordarea de îngrijire, participarea la viaţa democratică sau la activităţi recreative?

• Cum anume funcţionează asemenea entităţi alcătuite din indivizi, diferiţi din multe puncte de vedere, puşi să conlucreze în vederea atingerii unui obiectiv comun?

• Ce se petrece în comportamentul uman prin integrarea indivizilor într-o organizaţie?

Pe lîngă funcţiile manifeste specifice tipurilor variate de organizaţii, care justifică raţiunea lor de a fi, organizaţiile au pentru individ funcţii latente. Din acest punct de vedere ele reprezintă un factor important al socializării, o instanţă de elaborare a normelor, un criteriu al rangului, statusului dar şi un mediu pentru exerciţiul puterii.

Două elemente sunt centrale în disciplina pe care începem să o studiem :

a)organizaţia ca un cadru social de la frecventarea căruia nu se poate sustrage nici un socializat în contemporaneitate şi

b)comportamentul uman derulat în cadrele organizaţionale şi care nu este nici pe departe indiferent pentru organizaţie şi deloc independent faţă de subiectivitatea indivizilor umani ce intră şi alcătuiesc cultura şi mediul intern organizaţional.

Ne vom ocupa în cele ce urmează de aceste două elemente încercând să acoperim cât mai bine obiectul disciplinei noastre. Vom sacrifica o serie de aspecte teortice pe care studenţii noştri le vor întâlni tratate în cadrul altor disiscipline sociologice care surprind comportamente organizaţionale ca de pildă sociologia politică preocupată legitim de comportamentul politic şi de organizaţii ce au ca obiectiv distribuirea şi exercitarea puterii. Vom apela foarte des la datele Psihologiei organizaţională care studiază Omul-Profesia-Munca în context organizaţional pentru a putea surprinde structura, tipologia şi dinamica comportamentală.Se observă dezvoltarea unui set de fenomene psihosociale, specifice membrilor organizaţiilor:

− atitudini, valori, preferinţe

−comportamentul indivizilor, consideraţi conducători, executanţi, procesori de informaţii, implicaţi în evenimentele sociale din cadrul organizaţiei

− comportamentul grupurilor, echipelor, inclusiv a coaliţiilor informale

− comportamentul unităţilor organizate (departamente, secţii)

−comportamentul contextului organizaţional şi ambiental (tehnologie, piaţă, concurenţă)

−comportamentul organizaţional, ca parte integranto a obiectului psihosociologiei organizaţionale nu poate fi redus la comportamentul individual, în sensul că el poate şi trebuie să fie explicat prin:

- distribuţia puterii

- circulaţia informaţie (nivelul acesteia)

- distribuţia altor resurse

− trebuie studiat individul, grupul, organizaţia în ansamblu, ambianţa

− interesează modul în care comportamentul organizaţional:

- este suscitat de organizaţie sau de aspecte ale acesteia

- este cauzat de organizaţie, în mod direct

- este considerat relevant pentru membrii organizaţiei respective

− sarcinile Sociopsohologiei organizaţionale sunt:

- să explice comportamentul organizaţional

- să surprindă şi să descrie structura şi funcţionarea organizaţiei

- să tipologizeze organizaţiile

- să descrie tipurile de relaţii organizaţionale dezvoltate

- să anticipeze comportamentul organizaţional (integrare, eficienţă, absenteism, fluctuaţie)

- să controleze comportamentul organizaţional

- să surprindă legităţile schimbării organizaţiilor

− Sociopsihologia organizaţională are legături cu diferite discipline:

- cu Psihologia muncii→spre deosebire de aceasta, nu se mai pune accent pe latura executivă a muncii, ci pe latura psihosocială a individului, cum interacţionează cu ceilalţi

- cu Sociologia muncii→dacă această disciplină studiază fenomenele sociale instituţionalizat şi cu grad mare de structurare, Sociopsihologia organizaţională studiază fenomenele sociale subiective (atitudini, motivaţii…)

− factorii care au facilitat apariţia sociopsihologiei organizaţionale

- factori ontologici: →apariţia marilor organizaţii

→schimbările rapide de tehnologie

- factori gnoseologici: →dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice

- factori pragmatici: →identificarea complexităţii organizaţionale

→recurgerea la specialişti, pentru creşterea eficienţei

organizaţionale

UNIVERSITATEA „ 1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE

SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ SOCIALĂ