Sănătatea și Securitatea la Locul de Muncă ca Problemă Politică

Previzualizare curs:

Extras din curs:

Ocuparea înseamnă mai mult decât un simplu contract prim care pentru munca prestată se plăteşte cu o remuneraţie. În economia modernă, ocuparea implică munca într-o organizaţie, în condiţiile impuse de aceasta. Mult prea adesea, în trecut, aceste condiţii au inclus riscuri ocupaţionale considerabile şi de aceea a existat o mare incidenţă a accidentelor de muncă şi chiar a deceselor survenite la locul de muncă. Datele din statisticile internaţionale arată că cca. 10 milioane de accidente de muncă sunt înregistrate anual pentru cca. 100 milioane de salariaţi care lucrează în ţările OECD.

În timp ce numărul de accidente fatale s-a redus substanţial începând cu anii 1960 , totuşi mai mult de 14.000 de astfel de accidente se mai înregistrau in 1990. Hazardul bolilor psihosomatice este în creştere fiind recunoscut astăzi că aceste boli sunt inerente în procesele de muncă actuale. Hazardul tipic ocupaţional se referă la riscurile toxicităţii, criogenice, chimice, gaze şi praf, adesea în combinaţie cu zgomotul, lovire sau alte forme de stres ocupaţional. Rezultatele expunerii la aceste tipuri de riscuri pot fi boli acute sau cronice cum ar fi: cancerul, boli respiratorii, răniri grave , otrăviri, sau tulburări neuropsihice. În contrast cu efectele imediate al accidentelor petrecute la locul de muncă, bolile ocupaţionale sunt mai dificil de investigat şi de pus în evidenţă. Mai mult, prevenirea bolilor ocupaţionale este foarte dificil de realizat datorită caracterului lor schimbător sau a lipsei de cunoştinţe despre hazardul potenţial de sănătate.

Există numeroase substanţe – în special chimice - care sunt considerate vătămătoare sau periculos de manipulat şi care, în consecinţă, sunt considerate ca având un grad de risc ridicat. Nivelul de expunere la astfel de substanţe toxice şi periculoase care nu pot fi eliminate din procesul de producţie este stabilit de fiecare stat în parte, dar există şi norme internaţionale impuse. Accidentele de muncă sunt mult mai uşor de prevenit şi gestionat din cauză că legăturile dintre acestea şi procesele de producţie sunt mult mai uşor de stabilit. Din toate aceste considerente este evident că cele mai multe preocupări cu privire la sănătatea şi securitatea la locul de muncă s-a focalizat asupra obiectivelor de securitate. O securitate scăzută legată de o anumită ocupaţie sau de o anumită sarcină de muncă poate face mult mai dificilă recrutarea oamenilor pentru locurile de muncă vacante expuse la astfel de riscuri fără să se plătească premii salariale speciale. Acolo unde riscurile devin evidente se poate ca decizia să meargă în sensul renunţării la astfel de locuri de muncă sau la astfel de procese şi activităţi ceea ce poate să genereze un anumit grad de şomaj.

Multe dintre reglementările privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă în ţările membre OECD sunt rezultatul intervenţiilor guvernamentale. Nu număr important de ţări, după anii 1970, au întărit legislaţia privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă adesea ca parte a unui proces mai larg de umanizarea a locurilor de muncă şi de creştere a calităţii acestora. Părţile implicate în negocierile colective au avut o influenţă considerabilă în ceea ce priveşte formarea standardelor si a procedurilor la nivel naţional. Unele ţări au înfiinţat comitete ale salariaţilor sau comitete de securitate conduse bipartit la nivel de companie pentru a asigura o mai bună implementare a acestor standarde. În plus, multe ţări s-au introdus in legislaţie proceduri obligatorii pentru firme de a aloca fonduri speciale şi distincte pentru implementarea standardelor.

1. Raţiunile economice pentru politica de securitate şi sănătate la locul de muncă

Bolile profesionale şi accidentele de muncă sunt parte a costurilor de producţie făcute cu forţa de muncă. Dar bolile profesionale şi accidentele de muncă presupun în primul rând costuri pentru individ şi pentru familiile lor pe termen lung. Mai mult , un număr mare de studii au demonstrat că aceste accidente de muncă şi boli profesionale au costuri economice pentru întreprinderi şi pentru societate ca întreg. Costurile directe pentru întreprindere, cum ar fi cele de materiale, cele financiare făcute cu plata asigurărilor a concediilor medicale sau a serviciilor medicale implicate sunt evidente.

În plus, costurile indirecte cum ar fi: munca suplimentară necesară recuperării timpului pierdut implicat de producerea unui accident , cheltuielile implicate de pensionarea anticipată a persoanelor care au suferit un accident sau o boală profesională şi costurile intangibile cum ar fi: cele ale pierderii prestigiului firmei şi a deteriorării relaţiilor de muncă pot avea un impact substanţial asupra calităţii şi profitabilităţii întreprinderii. Unii autori estimează că aceste costuri indirecte sunt mai mari decât cele directe.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Sanatatea si Securitatea la Locul de Munca ca Problema Politica.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
10 pagini
Imagini extrase:
10 imagini
Nr cuvinte:
4 814 cuvinte
Nr caractere:
26 412 caractere
Marime:
21.79KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Sociologie
Predat:
la facultate
Materie:
Sociologie
Profesorului:
Ciuca Elena
Sus!