Deontologia Profesiei de Asistent Social

@ Etica este o disciplină filosofică şi ştiinţifică, având ca obiect de studiu „morala”; cu aplicatibilitate la diferite domenii socio-profesionale, se inpune, în formă particulară, ca etică profesională.

Morala constituie teoria care se ocupă de cercetarea valorilor, normelor, principiilor şi idealurilor etice.

Moralitatea desemnează sfera „moralei în acţiune”, respectiv „morala în curs de realizare”; este atitudinea de conştiinţă şi practică faţă de morala socială şi cea personală.

Deontologia desemnează “teoria datoriilor morale; morală profesională; teorie a datoriilor şi drepturilor în exercitarea unei profesiuni”1. Ca diviziune a eticii, la frontiera dintre “morală” şi “drept”, dezvoltată în termenii eticii profesionale, în sens restrîns deontologia acoperă cadrul de investigare a drepturilor, îndatoririlor şi etaloanelor de acţiune, de apreciere şi comportare într-un domeniu al vieţii social-utile.

Aşadar, etica este filosofie şi ştiinţă a ethosului în care, de la un moment al dezvoltăriisocial-istorice, intră şi preocupările privind ceea ce ar trebui să fie / să devină, ceea ce se doreşte a fi / a deveni omul şi omenirea în înţeles de valoare-ideal, deopotrivă imperativ şi aspiraţie întru depăşirea stării existente, apreciate ca nesatisfăcătoare. Etica implică traiectul transformării raţional concepute, simţite, dorite, alese şi voite, pe linie de acţiune a omului – concentrare de convingere, atitudine şi comportament; este un demers care studiază conduita umană.

Etica = ansamblul regulilor de conduită împărtăşite de către o anum. comunitate, reguli fundamentate pe distincţia între bine şi rău.

Morala= totalit mijl pe care le fol pt a trăi în armonie

= ansamblul de prescripţii concrete adoptate de către indivizi sau colectivităţi

Deontologia= ansamblul regulilor după care se ghidează o organizaţie, instit, profesie, prin intermediul organizaţiilor profesionale, care devin instanţe de elaborare, aplicare şi suprav a acestor reguli.

@ Termenul amoral are două înţelesuri: 1.ceea ce este neutru, indiferent sub aspect moral; 2.ceea ce este împotriva moralei, în afara moralei, dar, prin indiferenţă naturală faţă de ideile de „bine” şi de „rău”, prin necunoaştere, neglijenţă, ignoranţă condamnabilă. Semnifică „împotriva moralei”, dar fără intenţie; şi poate ţine de nivelul insuficient de dezvoltare a conştiinţei morale, în situaţie de normalitate la vîrstele copilăriei, sau în cazuri patologice; o fiinţă amorală este aceea care ignoră valoarea imperativului etic, nu are conştiinţa existenţei judecăţilor morale.

Noţiunea de imoral, aceasta exprimă ceea ce este contra moralei, ceea ce încalcă normele morale, ceea ce contravine regulilor de conduită dintr-un context spaţio-temporal determinat. Îndeobşte, imoral înseamnă „împotriva moralei” în cunoştinţă de cauză, în deplinătatea facultăţilor mintale; este „răul” moral săvîrşit cu intenţie, în mod voluntar.

@ Etica profesională reprezintă reflecţia asupra aspectelor morale ale problemelor ridicate de domenii particulare (medicină, educaţie şi învăţămînt, afaceri publice, justiţie, mass-media etc.).

Etica profesională „precizează practicile, drepturile şi datoriile membrilor unui grup profesional”, avînd caracter contractual (în temeiul relaţiei „profesionist-client”, cu „problema alocării responsabilităţii şi autorităţii”).

Etica profesională este o disciplină reflexivă şi critică. Ea se află la intersecţia filosofiei morale cu eticile particulare ale diferitelor categorii de profesii. Problema centrală a introducerii eticii în profesii, deşi există deja legi, se datorează faptului că legea acţionează de obicei după ce s-a produs încălcarea ei. Practicile etice sunt de graniţă şi se presupune că ar trebui să acţioneze preventiv. (Airaksinen, 1998)

Etica profesională precizează practicile, drepturile şi datoriile membrilor unui grup profesional, critică şi sancţionează malpracticile profesionale.

☺ motivele pt care ar fi nevoie de o etică profesională

- respectarea drepturilor omului

- responsabilitatea muncii

- afirmarea spiritului de pace civilă

- sporirea sist de protecţie socială

- susţinerea competenţei profesionale

- sporirea prestigiului şi autorităţii diferitelor domenii de activitate

☺ scopul A.S.

Asistenţa Socială este o activitate profesională de protecţie şi ajutorare a indivizilor, grupurilor, comunităţilor „pentru a-şi restaura sau mări capacitatea lor de funcţionare socială existentă şi de a crea condiţii (de către societate), care să favorizeze acest scop”

☺ valorile morale

- cinstea,

- curajul,

- libertatea

- responsabilitatea,

- judecata dreaptă şi simţul dreptăţii,

- respectul,

- înţelepciunea,

- iubirea,

- consecvenţa şi coerenţa în alegere,

- cumpătarea,

- întrajutorarea,

- solidaritatea,

- generozitatea,

- simţul datoriei şi acţiunea din datorie,

- disciplina;