Analiză Comparativă

Analiza sub formă de comparație între cele două cărţi m-au făcut să caut atât asemănările cât și deosebirile dintre „Psihologie socială şi psihosociologie” ,lucrare scrisă de Petru Iluţ cât și „Psihosociologie - Teorii,Cercetări,Aplicaţii” scrisă de Septimiu Chelcea.Începând cu titlul până la cuprins ,voi menționa câteva informații comune ale acestor doi autori începând cu principala temă a cărților „Psihosociologie” în care Septimiu Chelcea o dezbate in 3 feluri: Psihosociologia în lume ,Psihosociologia în România și Psihosociologia românească în noul context european ; Petru Iluț „Psihologie Socială si Sociopsihologie” în care tratează tema cărții în două moduri : Psihosociologia azi și Psihosociologia aplicată. Profesorul Chelcea ,pentru a marca mai bine aglutinarea dintre perspectiva psihologică şi cea socială preferă să utilizeze expresia de „psihosociologie”, dacă nu ca substitut ,atunci cel puţin ca şi complementară celei de „psihologie socială”.

„Psihologie socială şi psihosociologie” ,lucrare scrisă de Petru Iluţ ,ce argumentează specificul acestor domenii ,arată că aşa cum psihologia socială reprezintă interfaţa dintre psihologie si sociologie, sociopsihologia este interfaţa dintre psihologia socială si sociologie. Volumul lui Petru Iluţ prezintă teorii ce figurează si in texte de sociologie, cum ar fi schimbul social, teoria alegerii raționale O altă miză semnificativă a lucrării lui Petru Iluţ este de a arăta că este foarte importantă prezentarea unor date noi si a unor viziuni elaborate in domeniul larg si complex al psihologiei sociale ,inclusiv perspectiva sociopsihologică doar că e oportun să fie menţinute temele clasice,unele recurente.

Volumul „Psihosociologie - Teorii,Cercetări,Aplicaţii” scris de Septimiu Chelcea prezintă temele fundamentale ale oricăror informaţii de psihosociologie modernă, cum sunt comportamentul colectiv, memoria socială, opinia publică, relaţiile interpersonale, grupurile sociale, comportamentul agresiv si cel prosocial, influenţa si atitudinile sociale, stereotipurile sau emoţiile. Analiza concisă şi ilustrată cu numeroase exemple din cadrul fiecărui capitol e insoţită de rezultate ale investigaţiilor autorilor ce trimit la realităţile româneşti, in vederea familiarizării cu modul concret de cercetare ştiinţifică în cadrul psihosociologiei.

În lucrările celor doi autori ,Petru Iluţ şi Septimiu Chelcea ,mi-au captat atenția prin capitolele „Rolul nonverbalului in formarea impresiilor”al lui Petru Iluţ ,în care se studiază expresiile feței ca fiind manifestări ale emoțiilor,traducând stările sufletești.Câteva constatări ale cercetărilor din domeniu au fixat faptul că există șase emoții de bază , a căror reprezentare facială apare incă din copilărie : fericirea ,supriza,bucuria,supărarea ,tristeţea,frica ,îngrijorarea ,dezgustul şi furia. Iluţ argumentează faptul ca limbajul corpului cum ar fi mișcări și configurații ale anumitor părți ale corpului cum ar fi „datul din umeri” , frecarea mâinilor , scărpinatul în cap, constituie semnale ale unei stări de agitație , de indecizie Iluț spune că există însă un set de mișcări bine definite care sunt gesturi emblematice ,indicând o anumită stare de spirirt și apreciere sau dorință ,asemenea gesturi pot fi obscene cum ar fi în cultura noastră ,prinderea degetului mare între celelalte două vecine ,dar cel mai mult se referă la acțiuni specifice normale ,frecvente in relațiile umane :”stai jos” , „ vino incoace”,”OK” ,arătarea propriului obraz în semn de rușine Aceste gesturi diferă foarte mult de la o cultură la alta ,fiind consensuale in funcție de grupuri ,culturi sau contexte. De aceeași părere este și Septiumiu Chelcea despre emoții ,în capitolul „Emoțiile –O construcție socială” ,în care afirmă faptul că emoțiile de bază ,prcum bucuria ,frica ,furia ,tristețea,supriza și dezgustul,unele emoții sunt învățate ,nu apar decât dacă indivizii sunt expuși unor modele specifice unei culturi sau alteia și că în fiecare cultură există reguli de exprimare (reguli de exhibare) a emoțiilor.Cu cât distanţa dintre două caracteristici este mai mare pe acest continuum ,cu atât uşurinţa recunoşterii lor este mai ridicată,cert este că oamenii disting imediat si fără echivoc între emoţiile pozitive si cele negative.

Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Sociologie si Asistenţă Socială