Modelul structural al retelelor
Este un nivel eminamente fizic. Avem de a face cu utilizator i in felul lor generic si echipamente de
comunicatie de toate felurile. Deci nivelul structural ne arata componenta echipamentelor de
comunicatie.
In cazul general, modelul structural este eficient pentru a ne arata cum este alcatuit echipamentul de
transder de pachete. Avem deci structuri de comunicatie in care ni se specifica ce calitati au
echipamentele. In acest model intervin performantele de comunicare si capacitatile de procesare
(router, etc ) O astfel de structura este utila pentru schimburile de mesaje. O asemenea arhitectura
este necesara pentru interconectarea de utilizatori mari (orase, etc.) Protocolul nu este important
deoarece exista echipamente de transfer de protocol. Importanta este viteza acestora.
Modelul structural este mai potrivit petru studiul echipamentelor de comunicatie, nu neaparat al
retelelor. El este aprofundat abia dupa ce s‐a depasit etapa nivelelor de retea. Nu se pune accentul pe
echipamentele de comunicatie ‐ domeniu separat.
Procedee generale in comutarea in modelul structural.
Avem 2 strategii:
1. Pe circuite ichiriate ‐ conexiune, legatura
2. Cu comutare de pachete
Strategia cu legatura (circuite inchiriate). Intre participantii la un dialog in retea exista o cale
permanenta pentru comunicatii. Cele 2 entitati si‐au stabilit un traseu prin nodurile si legaturile
intermediare prin care isi stabilesc dialogul si aceasta ramane permanenta pe toata durata dialogului.
Calea reprezinta o suma de mijloace care asigura transferul = este posibil ca o cale sa fie virtuala (se
asigura doar serviciul); cale = suma de resurse rezervate pentru transfer. Exista in fiecare nod resurse
soft care functioneaza si care sunt capabile sa asigure serviciul de continuitate a caii. Legaturile pot sa
nu fie permanente - circuite virtuale. (nu e ca la telefon)
1.
2. Comutarea prin pachete
Se bazeaza pe ideea inteleigentei pachetului. El nu trebuie pus pe o teava prin care ajunge la
destinatie. Pachetul este dotat cu inteligenta. Are informatia de adresa si stie intotdeauna pe unde sa
o ia pentru a ajunge la destinatie.
Diferete:
Avem resurse memorate pe parcurs la legatura si la comutarea pe pachete, pachetul isi paote alege
calea pana la destinatie.
Avem costuri diferite: pe linia care se inchiriaza, costul este reprezentat de linia inchiriata pe cand la
pachete se plateste atat cat sefoloseste linia, deci costul este timpul.
Varianta cu conexiune asigura o simplitate a transferului (deci este in continuare utilizata in diverse
forme)
Apar si diferente in functie de calitatea transferului. Pe linia inchiriata proprie se pastreaza ordinea de
pachete. La modelul de transmitere cu pachete ordinea nu este neaparat pastrata. Se pierde deci
calitatea de ordonare si deci pachetele contin si un numar de ordine pentru a se putea reface mesajul
alcatuit din mai multe pachete. La varianta cu conexiune nu exista aceasta problema.
In cazul pachetelor, dinamica retelei nu deranjeaza prea mult pachetul care se poate adapta la
modificari. Pentru modelul cu legatura, acest lucru este imposibil. Deci transferul de pachete este mai
sigur decat linia. In cazul unei linii de calitate mare, se pastreaza securitatea dar eficienta este mult
mai mare.
La studiul interconectarii de retele, apar echipamente de tip comutatoare de mesaje. La retelele
restranse se ignora aceste aspecte. Nivelul structural este un nivel inferior fiind legat mai mult de
aspectele fizice. Nu toate aplicatiile de mare performanta necesita soft avanasat in schimb necesita
echipamente rapide. Omul nu are nevoie de viteza foarte mare, el fiin mai lent in transmisie decat
masina.
RC Curs 2
7 martie 2007
10:05
RC Curs Page 1
Modelul arhitectural
Modelul sistemelor deschise
Acest model se bazeaza pe functii de retea care detaliaza anumite facilitati ale sistemelor deschise. Ea
este o reflexie a structurii comunicatiei care este o abordare a unui proces complex de comunicatie.
(Problema este rezolvata intr‐un mod standardizat).
Cea mai cunoscuta varianta de standardizare este data de OSI (Organizatia de Standardizare
Internationala) in varianta OSI/ISO. Nivelurile sunt bine stabilite dar se ofera doar un cadru de
standardizare. Exista si o liberatate pentru dezvoltare. Se includ facilitati pentru acest aspect.
Principii niveluri OSI:
1. Cum anume se concep nivelurile?
Nivelurile corespund unui mod de abstractizare ale unor aplicatii de retea care difera de la nivel la
nivel. Se vede diferit aplicatia dinspre utilizator fata de vederea dinspre nivelul fizic. Se stabilesc mai
multe grade de intelegere ale transferurilor. Fiecare nod e format din echipamente care vor sa
comunice (organizate pe niveluri). Organizarea se pastreaza in fiecare nod (conformitate recomandari
OSI). Fiecare nivel reprezinta o forma de abstractizare a transferului. Regula este ca la fiecare nivel
exista entitati ‐ procese care ruleaza la fiecare nivel si dialogheaza cu procesele de pe nivele
superioare si inferioare. De asemenea dialogheaza si intre procese de acelasi nivel.
protocol
Toate entitatile de pe un nivel se inteleg in acelasi fel indiferent de masina pe care lucreaza entitatile.
Aceste structuri de niveluri alcatuiesc niste structuri asemanatoare unor coroane sferice.
Local mai exsita dialoguri cu nivelurile adiacente. Aceste dialoguri se numesc servicii.
Deci dialogul se face prin protocoale si prin servicii cerute si acordate. Legaturile marcate pe figura sunt
doar legaturi virtuale. In realitate tot transferul se realizeaza pe nivelul hardware. Dialogul pe protocole
este deci dialog virtual.
O entitate dialogheaza numai vertical si orizontal. O altfel de dialogare ar complica exagerat comunicatia
si ar duce la dezoraganizare.
Recomandarile OSI/ISO nu fac altceva decat sa indice cum sa se faca aceste niveluri. Recomandarile ISO
au stabilit comunicarea pe verticala si orizontala. Realizarea fiecarui nivel nu intra in recomandariile ISO
si sunt realizate in functie de necesitati.
O aplicatie inseamna o colaborare intre participantii la o aplic distribuita. Intotdeauna transferul se face
prin zona inferioara. Din punct de vedere virtual, transferurile se fac la fiecare nivel in parte.
Concluzii:
1. Entitatile comunica prin protocoale
2. Comunicatiile intre niveluri comunica prin servicii standart
3. ISO are 7 niveluri
4. Procesele de la acelasi nivel se cheama procese echivalente ‐ peers
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
