Managementul Clasei

1. Managementul clasei – consideraţii preliminare

1.1. Definiţii şi delimitări conceptuale

Mulţi dintre actorii spaţiului educaţional – membri ai comunităţii, manageri de instituţii şcolare, profesori, părinţi şi chiar elevi – reclamă în prezent faptul că şcoala este marcată de comportamente deviante dintre cele mai diverse. Dezideratul incluziunii, diversitatea culturală şi aptitudinală, nevoia de individualizare etc. sunt topici care impun teme suplimentare în discursul despre managementul clasei. Odată cu aceste noi accente, imaginea socială a şcolii şi a profesorului sunt în schimbare: profesorul nu mai este învestit cu autoritatea consolidată altădată prin aportul părinţilor, adesea este perceput ca incapabil să rezolve probleme comportamentale ale elevilor, iar experienţa şi cunoştinţele de specialitate nu mai garantează succesul în cariera didactică.

Cauzele acestei transformări rezidă în modificările sociale care determină presiune emoţională asupra tuturor celor implicaţi în activitatea educaţională, iar şcoala pare adesea nepregătită pentru noile realităţi. Un posibil răspuns pentru problemele şcolii contemporane constă în formarea deprinderilor de management eficient al clasei la cadrele didactice.

Managementul clasei constituie într-un domeniu de studiu relativ nou şi eterogen, situându-se la confluenţa unor teme mari din psihologia educaţiei, sociologia educaţiei, ergonomia educaţiei şi chiar teoria curriculum-ului, a instruirii şi a evaluării. El se diferenţiază de managementul educaţional care se referă la conducerea instituţiilor de învăţământ, prin natura şi extensiunea activităţilor pe care le implică.

O analiză comparativă a celor două concepte poate conduce la concluzia că managementul educaţional se referă la întreg sistemul de învăţământ, la toate nivelele instituţionale, la relaţia dintre instituţii şi actori educaţionali, în timp ce managementul clasei de elevi se referă la coordonarea tuturor resurselor umane, instrucţionale şi materiale care poate conduce la creşterea eficienţei actului didactic. Cele două coordonate manageriale sunt intercorelate, în sensul că managementul clasei poate fi considerat o componentă a managementului educaţional. Eventualele confuzii între cele două paliere manageriale pot fi generate de interpretarea eronată a unor definiţii ale managementului educaţional din literatura pedagogică românească. Menţionăm în acest sens două exemple de delimitare conceptuală a managementului educaţional: I. Jinga (1998) considera că acesta poate fi definit ca ştiinţa şi arta de a pregăti resursele umane, de a forma personalităţi potrivit unor finalităţi acceptate de individ si de societate, în timp ce E. Joiţa (2000) afirmă că managementul educaţiei se referă la teoria şi practica, ştiinţa şi arta proiectării, organizării, coordonării, evaluării, reglării elementelor activităţii educative, ca activitate de dezvoltare liberă, integrală, armonioasă a individualităţii umane, în acord cu idealul stabilit la nivelul politicii educaţionale. Asemenea definiţii apropie până la confuzie managementul educaţional de cel al clasei, fără a orienta asupra elementelor de specificitate.

Wong (2001) defineşte managementul clasei ca rezultat al tuturor activităţilor pe care cadrul didactic le desfăşoară – organizarea elevilor, a spaţiului, a timpului, a resurselor instrucţionale şi materiale – pentru a facilita predarea şi învăţarea. O altă definiţie se centrează asupra strategiilor de asigurare a securităţii fizice şi psihice în clasă, a tehnicilor de schimbarea a comportamentului elevilor şi de încurajare a autodisciplinei, a tehnicilor instrucţionale care contribuie la construirea unui climat educaţional pozitiv (Manning şi Bucher, 2007).

Într-o încercare de a surprinde natura interdisciplinară a domeniului, R. Iucu încerca să delimiteze aria de acoperire a managementului clasei astfel: Domeniu de cercetare în ştiinţele educaţiei care studiază atât perspectivele teoretice de abordare ale clasei de elevi cât şi structurile dimensional-practice ale acesteia (ergonomică, psihologică, psihosocială, normativă, relaţională, operaţională şi creativă), în scopul facilitării intervenţiilor cadrelor

didactice în situaţiile educaţionale concrete, prin exerciţiul microdeciziilor educaţionale (Iucu, 2006, p. 242). Această definiţie ilustrează opinia autorului, potrivit căreia managementul clasei transcende problematica disciplinei, incluzând dimensiuni tradiţional recunoscute ori afirmate în contextul repoziţionărilor moderne şi postmoderne în educaţie.

Cu toate că cele mai multe dintre definiţii sunt comprehensive, în sensul că acoperă sfere teoretice şi aplicative diverse, cele mai multe dintre lucrările dedicate domeniului se centrează pe probleme de disciplină, relaţia profesor-elev, strategii rezolutive în cazul conflictelor sau comportamentelor deviante în mediul educaţional. Punctul central a numeroase lucrări de specialitate constă în elaborarea şi implementarea consecventă a unui plan de management al problemelor disciplinare. Complexitatea şi ambiguitatea caracteristice mediului social şi educaţional contemporan pun însă sub semnul întrebării eficienţa unui plan de management al unei clase, chiar în condiţiile redimensionării sale în acord cu evoluţiile specifice.

Indiferent de nuanţele definiţiilor asociate managementului clasei, reţinem abordarea prin excelenţă interdisciplinară şi orientarea dominantă către rezolvarea problemelor de disciplină din şcoală şi clasă.

1.2. Dimensiuni / componente ale managementului clasei

Literatura de specialitate evidenţiază structura complexă a managementului clasei prin evidenţierea unor dimensiuni sau componente ale acestuia. Astfel, în opinia lui R. Iucu (2006) dimensiunile managementului clasei sunt următoarele:

a. Dimensiunea ergonomică. Investigaţiile realizate pe domeniul managementului clasei de elevi au început să atingă şi anumite subiecte considerate pana în prezent elemente conexe procesului instructiv-educativ. Aceste probleme, dintre care le amintim pe cele ale structurii ergonomice (dispunerea mobilierului din clasa, vizibilitatea şi pavoazarea sălii de clasa), nu pot fi considerate ca secundare sau lipsite de importanta pentru succesul activităţii la catedra a cadrului didactic. Suporturile investigaţionale moderne aduc probe certe în favoarea acestor dimensiuni, considerându-le fundamentale în economia generala a procesului didactic, ca proces managerial. Analiza unor subiecte, cum ar fi cele anterior menţionate: dispunerea mobilierului din sala de clasa, vizibilitatea, în sensul poziţionării elevilor în bănci şi pavoazarea sălii de clasa, au determinat reconsiderarea unor structuri dimensionale ale managementului clasei de elevi.

b. Dimensiunea psihologică. Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoaşterea, respectarea şi exploatarea particularităţilor individuale ale elevilor.

c. Dimensiunea socială. În mod tradiţional punctele de vedere sunt oarecum consonante în ceea ce priveşte tematica fundamentală a clasei de elevi ca grup social: structura, sintalitatea şi problematica liderilor sunt doar câteva din ariile de preocupare ale investigaţiilor de tip sociologic în clasa de elevi. Toate demersurile anterioare pot căpăta o relevanţă deosebită pentru clasa de elevi în măsura în care cadrul didactic le cunoaşte şi probează capacităţi manageriale strălucite în planul aplicări lor practice.

d. Dimensiunea normativă surprinde, în principal, preocuparea pentru cristalizarea unui ansamblu de reguli care reglează desfăşurarea unei activităţi educaţionale.

e. Dimensiunea operaţională. Succesul în acţiunile cadrului didactic nu este asigurat numai prin raportarea simpla la normele clasei, ci şi printr-o raportare a acestora la normele şcolare în general. Abordarea acestui subiect este importanta deoarece contribuie la conştientizarea echilibrului dintre normele explicite şi cele implicite.

Froyen şi Iverson, A. M. (1999, pp. 118-221) menţionează trei arii manageriale subsumate managementului clasei: managementul conţinuturilor, managementul problemelor disciplinare şi managementul relaţiilor interpersonale.