Psihologie

Multe dintre teoriile la care ne am referit ar fi ramas niste pure speculatii sau niste ipoteze plauzibile, dar incerte, daca nu ar fi fost posibila masurarea suficient de precisa a anumitor parametri ai atitudinilor. Cu atat mai putin ar fi fost posibile numeroasele aplicatii practice ale acestor teorii fara existenta unor instru?mente de estimare cantitativa a atitudinilor, ca predictori ai diferitelor comportamente. Dar pot fi masurate atitudinile, in sensul strict al cuvantului? In 1928, Louis Thurstone publica un articol intitulat ,,Atitudinile pot fi masurate". El nu banuia, insa, ca masurarea atitudinilor este o chestiune foarte complicata. In 1972, Fishbein si Ajzen inventariau peste cinci sute de metode diferite de masurare a atitudinilor.

Cel mai simplu mod de determinare a atitudinii cuiva este sa intrebi. Sunteti de acord cu eutanasierea cainilor vagabonzi sau impotriva? Cutare politician va este simpatic sau antipatic? Credeti ca Romania merge intr o directie buna sau este pe o un drum gresit? Metoda relatarii directe (self-report) merge drept la tinta. Dar atitudinile sunt cateodata mult prea complexe pentru a fi masurate printr o singura intrebare. Am vazut, in capitolul precedent, ca sondajele de opinie sunt influentate de formularea intrebarilor, de contextul chestionarii, precum si de alti factori. Pentru depasirea inconvenientelor pe care le prezinta masuratorile bazate pe o singura intrebare directa, cercetatorii utilizeaza frecvent chesti?onare cu mai multe intre?bari, numite scale atitudinale.

Conceptul de scalare

In esenta, scalarea consta in atribuirea unor valori numerice anumitor obiecte sau dimensiuni ale acestora. Cel mai adesea, ceea ce masoara psihosociologii sunt anumite declaratii ale subiectilor investigati, legate de opiniile sau atitudinile lor. Cum se atribuie valori numerice acestor declaratii este o problema delicata, a carei solutionare depinde, printre altele, de natura si de numarul dimensiunilor pe care ne propunem sa le masuram. In principiu, o scala poate avea oricate dimensiuni; in practica, scalele utilizate estimeaza un numar redus de dimensiuni, in functie de modul in care sunt definite operational conceptele care descriu fenomenul studiat.

Unele constructe conceptuale pot fi masurate eficient cu ajutorul unor scale unidimensionale. Vrem sa masuram inaltimea sau greutatea cuiva? Nimic mai simplu: stabilim cu o ruleta numarul de centimetri, respectiv cu un cantar numarul de kilograme, ale persoanei respective. La fel putem proceda si cu stima de sine, ca atitudine fata de propria persoana, daca definim self-esteem ca pe un continuum de raportari atitudinale, gradate intre doua extreme: ,,Am o parere foarte buna fata de mine" sau, la extrema opusa, o ,,parere foarte proasta". (Vezi Figura 4-1)

Figura 4-1 Scalari unidimensionale

Marele avantaj al scalelor unidimensionale este simplitatea, claritatea si usurinta de operare. E vorba de mai mult sau mai putin pe o singura coordonata. Cineva este mai scund sau mai inalt, mai greu sau mai usor, putand avea despre sine o parere mai buna sau mai rea. Multe dintre conceptele familiare simtului comun, precum inaltimea, greutatea sau temperatura, sunt realmente unidimen?sionale. Nu se poate spune, insa, acelasi lucru despre multe dintre conceptele psihosociologice.

Sa ne gandim, de exemplu, la performanta scolara. Pe o scala unidimensionala, media generala a unui elev sau student ar fi un indicator excelent. Mediile sub 5 ar fi considerate foarte slabe; cele intre 5 si 7 slabe; intre 7 si 8 mediocre; intre 8 si 9 bune; intre 9 si 10 foarte bune. Estimarea de acest tip nu surprinde insa anumite caracteristici esentiale ale subiectilor incadrati pe scala. Un elev sau student a carui medie generala de 7,50 rezulta dintr o multime de medii intre 6 si 8 la toate disciplinele nu poate fi pus pe acelasi plan cu altul, a carui medie de 7,50 rezulta dintr un vadit contrast intre medii de varf la disciplinele exacte si medii scazute la disciplinele umaniste sau invers. Performanta scolara poate fi, prin urmare, mai corect definita prin doi parametri de baza - de exemplu, ,,abilitati verbale" si ,,abilitati de calcul". Un fenomen definit prin doua caracteristici extrem de rele?vante poate (si chiar trebuie) sa fie masurat cu ajutorul unor scale bidimensionale. (Vezi Figura 4-2.)

Figura 4-2 Scalare bidimensionala

Unele fenomene pot avea si mai multe dimensiuni. Sa presupunem ca vrem sa estimam nivelul de performanta al unui manager. In prealabil trebuie sa definim caracteristicile esentiale ale unui manager. Discutand ipotetic, desigur, admitem ca principalele atribute ale unui manager sunt: (1) competenta profe?sionala; (2) autoritatea; (3) tactul. Pornind de la o astfel de definitie a calitatilor manageriale, avem nevoie de o scalare tridimensionala, cum se poate vedea in Figura 4-3. Pe o scala tridimensionala, nivelul entitatii masurate apare ca un punct situat undeva in interiorul cubului, definit prin trei coordonate, x, y si z.

Figura 4-3 Construct conceptual tridimensional

Inainte de a prezenta cele mai frecvent utilizate scale atitudinale, trebuie precizat un aspect extrem de important: elaborarea unei scale nu este acelasi lucru cu utilizarea scalei pentru colectarea datelor de la subiectii esantionati sau cu prelucrarea statistica si interpretarea datelor. Elaborarea scalelor atitudinale este un efort colectiv, care presupune un set initial de 80-100 de intrebari posibile, evaluate, sub aspectul relevantei si posibilitatii de cuantificare precisa, de catre un mare numar de subiecti, pana cand se convine asupra unui set mult mai restrans de intrebari si variante de cuantificare, cu care se vor confrunta indivizii chestionati. Pe de alta parte, indi?vizii chestionati dau anumite valori numerice la fiecare dintre intrebarile puse, dar cade in sarcina celor care conduc investigatia sa calculeze valorile sintetice si sa interpreteze semnificatia lor in raport cu tema de investigatie.

Scala Likert

Metoda de scalare inventata de catre Thurstone, in 1928, este foarte greoaie si destul de costisitoare. In 1932, Rensis Likert a simplificat metoda lui Thurstone, sporindu i mult accesibilitatea si operationalitatea. Metoda elaborata de catre Likert este, pana in prezent, cea mai frecvent utilizata in masurarea atitudinilor.

Scalele Likert sunt unidimensionale si