Psihologia stimulării și reglării comportamentului

MOTIVATIA

Definitie: motivatia este mecanismul de energizare, dinamizare, orientare si directionare a activitatii psihocomportamentale in vederea satisfacerii starilor de necesitate.

Motivatia reflecta starile interne de necesitate, stari care impulsioneaza organismul in vederea satisfacerii lor.

Studiul motivatiei consta in analiza factorilor si mecamismelor care declanseaza activitatea subiectului, orienteaza spre anumite scopuri sau o opresc la un moment dat.

Mecanismele functionale ale motivatiei – pulsiunile, trebuintele.

Trebuinta caracterizeaza o anumita stare a organismului la un moment dat.

Pulsiunea serveste la explicarea conduitelor provocate de aceasta stare.

Pulsiunile sunt declansate si de alte mecanisme in afara de trebuinte, sunt factori incitatori.

Trebuinta se afla amplasata intre anumite tensiuni si pulsiuni interne si anumiti stimuli interni excitatori.

Nevoile pot fi clasificate:

1. fiziologice: de hrana, de apa, sex

2. de securitate: de adapost, de a fi ferit de pericole, de a trai intr-un mediu protector

3. sociale: apartenenta la grup, de afiliere, de a comunica, de a impartasii impresii

4. de stima, de statut: stima de sine, nevoia de autoapreciere, de a fi mandru de ceea ce esti, de a fi respectat, de a avea o buna reputatie, de a fi recunoscut

5. de cunoastere: de a stii, de a explora, de a intelege, a explica

6. estetice: de simetrie, de ordine si de frumos

7. de autoactualizare: dezvoltarea propriului potential, nevoia de a-ti aduce contributia proprie la evolutia umanitatii

Starea de trebuinta se manifesta ca o excitabilitate crescuta fata de anumiti stimuli. E o stare care se exprima in activitatea exploratorie, presupune activare, sensibilizare senzitiva, expectanta si imbold.

Conduitele de privatiune produc in organism stari de trebuinta. Aceasta stare poate fi definita prin descrierea conditiilor care au generat-o sau prin masuratori directe.

Trebuintele bazale: foamea, setea, sexul, somnul, sanatatea.

Nevoia de hrana se manifesta in mentinerea organismului intre limitele de functionare optime. Daca se depasesc aceste limite, inferioara si superioara, nu se mai respecta functionarea normala a organismului, care intra in exces sau deficit de hrana.

Setea, nevoia de lichide. apa din celule este rezervorul intracelular, iar apa din sange si celelalte lichide ale organismului reprezinta rezervorul extracelular.

Trebuinta de lichide mentine organismul la un nivel de functionare optim. Astfel, ceea ce depaseste limitele trebuintei de lichide reprezinta excesul, si invers, deficitul.

Relatia dintre recompense si motivatiile stimulative – trebuintele fiziologice

Motivatia orienteaza comportamentul spre un anumit stimulent care produce placere sau reduce o stare neplacuta provocata de nevoia de hrana, bautura etc.

Importanta relatiei dintre stimulare si oobiectele si fenomenele asociate se exprima in anticiparea obtinerii unei anumite satisfactii, placeri. Aceasta orientare atrage atentia si produce cautarea unui comportament de satisfacere.

Starile de afect definesc o intreaga gama de trairi constiente ale placerii/neplacerii, satisfactiei/insatisfactiei.

Modelul de baza de functionare a nevoilor bazale porneste de la nevoile fiziologice care trimit semnale pulsionale manifestate prin diferite expresii neurovegetative.

Invatarea, experienta – rol f important

Motivatia stimulativa:

- dorinta constienta

- atractia comportamentala

- placerea constienta

Modelul nevoilor bazale. Relatia dintre homeostazie si pulsiuni

Punct homeostazic = valoarea pe care un sistem homeostazic incearca sa o mentina.

Setea – manifestare psihologica a starii?! necesitatii de apa.

- extracelulara – corpul pierde apa deoarece nu am baut o vreme, sau am facut exercitii fizice intense

- intracelulara – produsa de osmoza (tendinta a apei de a se deplasa – zone abundente → deficit).

Doua variabile regleaza homeostazia lichidelor in organism:

- nivelul lichidelor intracelulare – e semnalat prin senzori osmotici si neuronii din hipotalamus

- nivelul lichidelor extracelulare: pierderea lichidelor e detectata de senzorii presiunii sangvine aplasati la nivelul neuronilor din venele sangvine dar si din organele principale.

Foamea, proces homeostazic

- substante nutritive: proteine, carbohidrati, grasimi, minerale

Evolutia filogenetica a inmagazinat in oameni diferite modalitati de alegere a alimentelor de care avem nevoie, preferinte pt anumite alimente, dar si mecanisme de invatare a preferintelor.

Aroma e cel mai important factor in preferintele alimentare.

Lantul de mecanisme al invatarii sociale e un mod de dezvoltare al preferintei alimentare.

Experimentarea asocierii intre gust si alimente sta la baza dezvoltarii pt gustul care initial s-ar putea sa nu-i placa.

Obezitatea – deviere a comportamentului alimentar de la homeostazie. Se exprima atunci cand se adauga 30% peste greutatea normala

Regimul alimentar si valorile homeostazice tinta – exista valori tinta ale gr corporale in raport cu care functioneaza reglarea comportamentului de hranire.

Nevoia de sex – rolul hormonilor – vital – in diferentierea de gen (intrauterin), constientizarea de gen (adolescenta).