Unitatea de invatare 1.
RELATIA EREDITATE-MEDIU-EDUCATIE
IN DEZVOLTAREA FIINTEI UMANE
Cuprins
1. Introducere.11
2.Obiective .11
3. Durata .12
4. Continut
1. Caracteristici ale dezvoltarii umane 12
2. Dezvoltarea psihica 17
3. Dezvoltarea psiho-sociala 19
4. Teorii ale dezvoltarii umane 20
5. Rezumat.22
6. Test de evaluare.23
1.1. Introducere
Unitatea de invatare 1 abordeaza raportului ereditate-mediu-educatie. Sunt
prezentate principalele teze formulate de psihologi, ca si argumentele propuse.
Studiul acestei teme constituie poarta de intrare in problematica psihologica a
educatiei. Maniera de a raspunde la intrebarea ,,Ereditatea sau educatia?"
fundamenteaza conceptia pedagogica a educatorilor si transpare in comportamentele
cotidiene ale acestora, in practica scolara. Argumentele privind
interactiunea factorilor genetici si a celor de mediu se vor imbogati treptat prin
studierea si a altor teme.
1.2. Obiective
Dupa parcurgerea acestei unitati de curs, studentii vor fi capabili:
o sa compare dezvoltarea biosociala si dezvoltarea psihica;
o sa gaseasca exemple prin care sa ilustreze rolul mediului in dezvoltare;
o sa gaseasca exemple prin care sa ilustreze rolul ereditatii in dezvoltare;
o sa construiasca argumente pentru a respinge abordarile ineista si ambientalista;
o sa gaseasca exemple care sa intemeieze teza dublei determinari a dezvoltarii.
1.3. Durata medie de parcurgere a primei unitati de invatare este de 3 ore.
Pe baza experientei cotidiene, psihologia populara a produs idei adesea contradictorii
cum sunt cele din cunoscutele proverbe ,,Ce naste din pisica soareci mananca." si ,,Cine are
carte are parte." Care din cele doua afirmatii exprima adevarul? Sa credem ca toate pisicile
mananca soareci, adica asa cum sunt parintii vor fi si copiii sau adevarata este cealalta idee,
care sustine ca acela care invata va avea un viitor mai bun decat al parintilor sai? Cu alte
cuvinte, ce factori sunt implicati in dezvoltarea omului - ereditatea sau educatia? Nature or
nurture? cum spun englezii. Parcurgand aceasta unitate de invatare vom reflecta asupra
principalelor idei psihologice privind raportul ereditate-mediu-educatie, iar argumentele se
vor imbogati pe masura ce vom studia si alte teme.
1. Caracteristici ale dezvoltarii umane
La specia umana, dezvoltarea este procesul de transformare ireversibila biologica,
psihologica si psiho-sociala, prin care se produc treceri de la inferior la superior, de la simplu
la complex, de la nediferentiere la organizare, intr-o succesiune de etape (Popescu-Neveanu,
1978). In procesul dezvoltarii sunt angajati factori innascuti (programul genetic) si dobanditi a
caror pondere si ale caror relatii au constituit o tema indelung si intens dezbatuta de catre
psihologi, sociologi si filosofi. Studiul acestor factori este circumscris azi ,,stiintei dezvoltarii"
definita ca ,,studiu al schimbarilor legate de varsta privind comportamentul, gandirea, emotiile
si relatiile sociale " (Bee, 2007, p. 3).
In conceptia multor psihologi dezvoltarea omului se desfasoara in stadii, adica este
stadiala:
o comportamentele sunt organizate specific, in jurul unei "teme" dominate;
o exista deosebiri calitative intre diversele perioade de viata (stadii);
o stadiile se parcurg intr-o anumita ordine, aceeasi pentru toti copiii;
o fiecare nou stadiu le incorporeaza pe cele precedente;
o viteza de parcurgere a stadiilor este diferita de la un individ la altul, in functie de
interactiunea cu mediul (Piaget, 1961, 1968).
Asupra stadiilor specifice dezvoltarii cognitive sau morale vom reveni in lectiile care
urmeaza.
1.1. Dezvoltarea biosociala
Dezvoltarea preponderent dependenta de programul genetic, intalnita la toti copiii,
indiferent de cultura, de tara in care au crescut a fost numita de Arnold Gessel (1925)
maturizare (maturare). Maturizarea mai este numita crestere sau dezvoltarea biologica.
Potentialul ereditar al indivizilor influenteaza atat caracteristicile lor fizice, cat si pe cele
psihice. Cresterea (fizica si psihomotorie) sau dezvoltarea biologica consta in marirea
dimensiunilor fizice (inaltime, greutate etc.) si in modificarea unor parametri functionali
(forta, rezistenta, precizie, motricitatea globala, motricitatea de finete). Ea este influentata de
factori interni, ce actioneaza in timpul vietii intrauterine si al caror ansamblu formeaza
factorii innascuti. In dezvoltare actioneaza si factori externi, naturali ori sociali: calitatea
vietii familiei, nutritia copilului, cultura in care este integrat copilul, educatia primita, clima.
Acesti factori pot influenta statura si greutatea individului, starea lui de sanatate, aptitudinile,
atitudinile fata de propriul corp etc. Din acest motiv, dimensiunea a primit numele
,,biosociala" (Berger, 2003, p. 6).
Cresterea nu este liniara, ea se desfasoara in ritmuri diferite de la un organ la altul.
Aceste ritmuri sunt mai rapide la varste mici, se reactiveaza la pubertate provocand asanumitele
"pusee de crestere" (12 ani la fete si 14 ani la baieti) si incetinesc la varsta adulta.
Cresterea se realizeaza cu decalaje transversale, ce presupun diferente de maturizare ale
organelor si sistemelor de organe in aceeasi etapa de varsta.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
