Termenul de psihologie provine de la cuvintele grecesti psyche (suflet) si logos (cuvant, teorie, invatatura). Ca stiinta, a aparut in perioade mai recente (primele lucrari de psihologie sunt publicate dupa anii 1500 de Rudolf Goclenius si 1700 de Christian Wolf).
O prima aproximare a definirii psihologiei, care ar putea porni de la analiza etimologica, ar consta in considerarea psihologiei ca stiinta care studiaza psihicul sau procesele si fenomenele psihice. Problema ridicata de aceasta definire este una de logica, data fiind circularitatea ei.
Obiectul de studiu al psihologiei este psihicul. Pentru a depasi circularitatea definirii anterioare trebuie sa recurgem la a inlocui termenul de psihic cu o definitie a lui.
Ce este psihicul?
O definire corecta din punct de vedere logic ar cere respectarea conditiilor conform carora orice definire trebuie sa contina un gen proxim si o diferenta specifica. Este foarte dificil insa sa identificam genul proxim si diferenta specifica pentru conceptul de psihic. De aceea definirile obisnuite recurg la inventarierea principalelor caracteristici ale psihicului. Iar aceste caracteristici reies prin raportarea psihicului la criterii exterioare lui insusi. Iata care sunt criteriile propuse de M. Zlate:
a) prin raportare la materie (la substratul material al psihicului):
psihic = produs/functie a creierului
b) prin raportare la realitatea inconjuratoare (lumea obiectiva a lucrurilor si fenomenelor naturale):
psihic = reflectare subiectiva a realitatii obiective
c) prin raportare la interactiunea universala a lucrurilor:
psihic = caz particular/forma/expresie a vietii de relatie
d) prin raportare la realitatea sociala:
psihic = element conditionat si determinat socio-istoric si socio- cultural.
Psihologia este definita astfel ca stiinta care studiaza fenomene si procese care constituie o reflectare subiectiva a realitatii obiective si care sunt conditionate si determinate socio-istoric si socio-cultural reprezentand o functie a creierului ce reflecta relationarea universala.
Trebuie mentionat faptul ca, asa cum se intampla la nivelul oricarei stiinte, procesele, insusirile, mecanismele psihice sunt studiate cu ajutorul unui ansamblu de metode obiective pentru a evidentia legile de functionare a psihicului. Aspectul practic la psihologiei rezida in scopul sau care vizeaza cunoasterea, optimizarea si ameliorarea existentei umane (
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
