Psihologia Comportamentului Alimentar

Previzualizare curs:

Extras din curs:

Biologic si cultural in determinarea comportamentului uman

Intrebarea de inceput este aceasta: Cat din comportamentul nostru alimentar este determinat de biologic si in ce masura alimentatia noastra are radacini culturale? De ce ne place cafeaua, dulciurile, condimentele. De ce englezii si francezii nu doar ca mananca diferit dar se si tachineaza fara mila pe tema alimentatiei de secole. Englezii ii numesc pe francezi “broaste” la care francezii le raspund “ca englezii au o suta de religii dar un singur sos” De ce pizza a trecut foarte repede de la o totala necunoastere la alimentul favorit al americanilor?

De fapt, alimentatia umana este rezultatul unei interactiuni complexe dintre nevoile umane de hranire, ecologie, logica umana sau lipsa ei si al accidentelor istorice. Oamenii au facut mancarea dar nu doar ca au facut-o ci le-a si placut. Oamenii si-au construit alimentatia in limitele puse de biologie, economie si psihologie. Exista un numar infinit de regimuri de dieta dar nici un regim nu poate fi sustinut timp indelungat daca nu asigura proteine, carbohidrati, grasimi, vitamine si mineralele necesare.

Dar cine ia aceasta decizie? Cine dezvolta aceste tipuri de alimente care sa ne satisfaca? Cine a creat aceasta varietate si complexitate de retete care ne imbogatesc foarte mult viata? Nimeni nu cunoaste numele inventatorului Se cunosc numele unor bucatari celebri mai recenti, dar istoria mancarilor, nu ca si cea a razboiului violentei, e un razboi in general fara nume. Oricine ar fi creat painea de grau – un hibrid complicat – de el beneficiaza intreaga umanitate mai mult decat de pe urma oricarui erou. Desi nu-i cunoastem nici limba, nici numele, cunoastem in schimb fiecare detaliu al vietii oricarui dicator. Un mexican necunoscut a inventat mancarea din porumb si cu asta a mentinut viata a numerosi oameni. Cei care au inventat mancarurile – milioane de oameni umili, generosi, de diverse meserii, cu inteligenta creativitate si munca traiesc in linistea painii, calmul unui bol cu orez, bucuria vinului si in lumina unei cesti de cafea.

Dificultatile alimentare date de evolutiile recente reclama o intelegere a fenomenului astfel incat sa fie posibila alimentarea si sa se incurajeze utilizarea ei optima.

Nevoile noastre nutritionale, si unele preferinte foarte generale sunt determinate biologic. Mediul inconjurator poate modifica nevoile noastre intr-o numita masura, dar nu poate in totalitate schimba fundamentul biologic – avem nevoie de proteine, vitamina C, indiferent de ce credem sau gandim. Preferintele in schimb sunt influentate puternic de cultura si fortele sociale.

Cele mai multe studii legate de alimente, pana nu demult, s-au concentrat pe productie si consum. Aceasta s-a schimbat odata cu dezvoltarea antropologiei nutritioniste si istoria alimentatiei. Aceasta a schimbat intelegerea noastra in legatura cu ce trebuie sa facem pentru a rezolva problema alimentatiei in lume. Pana recent, literatura de specialitate sublinia necesitatea producerii unei cantitati mai mari de alimente si necesitatea convingerii oamenilor sa manance sanatos. Inca, consumul nu e o simpla functie a productiei. Consumul determina ce sa se produca, prin creerea unei cereri. Productia si consumulse determina unul pe celalalt. De cand factorii sociali si culturali au inceput sa aiba o influenta masiva asupra consumului, devine evident faptul ca cultura si soietatea sunt factori determinanti importanti ai productiei

Din aceasta cauza, studiile prezente abordeaza intregul sistem al alimentatiei percepand productia, distributia si consumul ca pe un singur proces. Din aceasta cauza abordarea necesara este cea bioculturala. Aceasta implica atentie sporita acordata biologiei umane, culturii si politicii economice ca factori determinanti importanti in sistemul alimentatiei. Abordarea bioculturala contrasteaza cu cea doar strict biologica sau doar cu cea culturala. Alimentatia nu poate fi explicata doar prin simplele consideratii nutritioniste sau doar prin simpla prisma culturala (ca simboluri sau semnificatii)

Alternativele la o teoria practica bioculturala sunt doua: prima este cea a teoriilor ecologice si economice care vad alimentatia ca fiind determinate de biologie – nevoi nutritionale de baza, instincte si mediu. Cea de-a doua e teoria care vede societatea si cultura ca fiind rupta de biologie, care sustine ca suntem doar purtatori de cultura si nu creatori ai ei. Aceste doua tipuri de teorii au dominat antropologia nutritionala mult timp dar acum ele sunt considerate inadecvate. Ele trebuiesc combinate intr-o sinteza bioculturala pentru a intelege comportamentul alimentar.

Download gratuit

Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Psihologia Comportamentului Alimentar.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Nota:
9/10 (2 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
62 pagini
Imagini extrase:
62 imagini
Nr cuvinte:
21 804 cuvinte
Nr caractere:
121 413 caractere
Marime:
78.21KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Curs
Domeniu:
Psihologie
Predat:
la facultate
Materie:
Psihologie
Sus!