Psihologia antreprenorială

1.Fenomenul antreprenoriatului. Sinteza aspectelor economice si psihologice.

2. Relatiile antreprenoriale

3. Directiile de baza ale cercetarilor psihologice antreprenoriale

Fenomenul antreprenoriatului. Sinteza aspectelor economice si psihologice.

Fenomenul antreprenoriatului este un fenomen, care in literatura de specialitate nu are o tratare unica din urmatoarele considerente: este un fenomen nou; este un fenomen dinamic si are un specific complicat in diverse conditii istorice, economice etc.

Un mare rol in dezvoltarea psihologiei antreprenoriale l-a avut sociologul german M. Weber, care in special s-a preocupat de studiul ,,duhului antreprenorial". La fel, psihologul Zembart, s-a preocupat de caracteristicile de baza a antreprenoriatului si tipurile lui.

Antreprenoriatul este o activitate a unui individ sau a unei grupe, asociati cu scopul crearii, pastrarii si majorarii unitatii organizationale, care este in calitate de comunitate de resurse, capital, informatie si munca. Din punct de vedere psihologic, antreprenorul este o personalitate cu particularitati psihice individuale, care trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

1. flexibilitate (mentalitate noua, adaptare la noile conditii ale economiei de piata);

2. spirit creator si initiativa etc.

Relatiile antreprenoriale

Relatiile antreprenoriale sunt o varietate a relatiilor interumane, cu un continut specific dictat de scopurile, motivele, interesele, orientarile partilor implicate in raport.

Vorbind despre profilul psihologic al unui antreprenor contemporan, psihologul rus Vasiliev formuleaza urmatoarele caracteristici:

1. convingerea de utilitatea activitatii sale nu numai pentru sine, ci si pentru stat;

2. incredere in business, apreciere creativa a acestei activitati;

3. recunoasterea utilitatii concurentei si necesitatii colaborarii;

4. stima fata de personalitatea sa si a altora;

5. atitudine de respect fata de orice proprietate;

6. atitudine de respect fata de economie;

7. incredere in fortele proprii.;

8. aspiratie fata de tot ce este nou;

9. umanism etc.

Antreprenorul este o persoana care realizeaza nu doar raporturi cu caracter unilateral. El este nu numai proprietar ci si manager.

Mobilizarea factorilor interni consta in realizarea urmatoarelor probleme:

1. determinarea de scopuri concrete pentru fiecare membrul al organizatiei;

2. aprecierea rezultatelor in procesul discutarii in scopul inlaturarii dificultatilor;

3. remunerare in conformitate cu aportul real.

S-a constatat ca transmiterea mesajelor pe orizontala este mult mai eficienta decat cea efectuata pe verticala. Antreprenorul trebuie:

1. sa invete sa-si dirijeze activitatea, sa nu se lase coplesit de dispozitia proasta;

2. in comunicare trebuie de dat dovada de corectitudine, tactica si expresie binevoitoare.

Directiile de baza ale cercetarilor psihologice antreprenoriale

Psihologul american Mak Klelland dezvoltand ideile motivatiei (si in special ale antreprenorului) sustine ca particularitatea psihologica de baza a antreprenorului este nivelul mult mai inalt al rezultatelor motivationale. Motivatia atingerii sau realizarii rzultatelor se manifesta in urmatoarele conditii:

1. situatia comportamentului individului se caracterizeaza prin existenta unor standarte determinate, dupa care se apreciaza reusita sau nereusita rezolvarii problemelor innaintate;

2. individul se determina pe el ca subiect responsabil de rezultatele comportamentului lui;

3. atingerea rezultatelor in rezolvarea problemelor sunt in legatura cu un nivel determinat al riscului.

In rezultatul cercetarilor realizate de catre Mak Klelland s-a ajuns la concluzia ca indivizii cu un nivel inalt al realizarilor motivationale, s-au comportat ca antreprenori cu succes si rationali. Acestora le era caracteristic:

1. atitudinea pozitiva fata de rezultatele obtinute;