Psiholingvistică

Obiective:

La sfarsitul acestei unitati de invatare, studentii vor fi capabili sa:

- defineasca psiholingvistica

- arate caracterul interdisciplinar al psiholingvisticii, sa o puna in legatura cu lingvistica, teoria generala a comunicarii, defectologia, logopedia, psihologia limbajului, filosofia limbajului (in trei discipline importante: ontologia, gnoseologia, logica).

1) Definitia

Psiholingvistica este stiinta care studiaza relatiile dintre procesele psihice prin care se exercita facultatile gandirii, in special intelectul sau inteligenta, ratiunea si speculatiunea, si limbajele specifice prin care acestea sunt exprimate in functie de domeniile ontice la care se refera.

2) Caracterul interdisciplinar al psiholingvisticii

a) Legatura cu lingvistica. Lingvistica studiaza limbajele vorbite, urmarind structura fonetica, morfologica, sintactica si ortografica a vorbirii corecte. Din aceasta cauza, in sens traditional, psiholingvistica studiaza, in mod special, procesele psihice legate de exercitarea facultatii gandirii numita ,,ratiune", caci numai aceasta este exprimata in limbajele vorbite, in diferitele limbi uzuale. Psiholingvistica, chiar redusa la ratiune, nu se ocupa insa de structurile lingvistice concrete, care difera in functie de specificul limbilor vorbite (flexionare, neflexionare, aglutinante etc.), ci de studiul structurilor lingvistice corespunzatoare formelor gandirii rationale: notiuni, judecati si rationamente. Dar psiholingvistica se ocupa si cu studiul altor tipuri de limbaje, diferite de cele vorbite: limbaje simbolice vizuale, auditive, tactile etc.

Din aceasta cauza, psiholingvistica are legatura si cu

b) Teoria generala a comunicarii care studiaza componentele artelor de comunicare in genere: emitator, receptor, mesaj, semnal si modalitate de transmisie. Se poate vorbi despre comunicare in toate domeniile, incepand cu cele fizice anorganice (vasele comunicante); cele fizice organice (vegetale si animale) si sfarsind cu cele umane. Aici emitatorul si receptorul sunt oameni care, in functie de semnale (sonore, vizuale etc.) si de organele de simt diferentiate (auzul, vazul etc.), pot comunica si prin limbaje neverbale. Psiholingvistica studiaza procesele psihice care stau la baza acestor limbaje neverbale, ca si la baza celor verbale.

c) Legatura psiholingvisticii cu defectologia consta in studiul acelor limbaje neverbale utilizate de persoane cu deficiente, in special auditive si vizuale, care sunt nevoite sa comunice si prin limbaje neverbale, dar nu le studiaza decat in masura in care pot fi utilizate si de catre persoane fara deficiente in anumite situatii concrete.

d) Psiholingvistica are legatura si cu logopedia, fiind interesata de procedeele de corectare si educare a vorbirii pe baza stabilirii unor legaturi favorabile comunicarii diferitelor stari de fapt si situatii obiective prin reprezentarea si exprimarea lor adecvata.

e) Este evidenta de asemenea legatura psiholingvisticii cu psihologia limbajului, care se studiaza in cadrul psihologiei generale. Daca psiholingvistica este redusa la studiul mecanismelor psihice ale gandirii rationale si ale vorbirii, cum se facea in psiholingvistica traditionala, atunci legatura este si mai puternica, diferenta constituind-o doar interesul special al psiholingvisticii pentru modalitatile de influentare psihica si respectiv de testare a performantelor lingvistice. Cercetarile mai recente asupra inteligentei preverbale la copii extind insa sfera de interes a psiholingvisticii si asupra gandirii intelective neverbale care nu este studiata in psihologia limbajului.

f) Filosofia limbajului constituie insa cadrul general teoretic de abordare psiholingvistica a limbajelor, de diferentiere si ierarhizare a acestora. Sunt importante trei discipline filosofice:

* ontologia limbajelor, prin care sunt diferentiate domeniile de referinta ale acestora: obiecte, proprietati, relatii, stari de fapt, situatii, fenomene, procese etc.;

* gnoseologia limbajelor, care se ocupa cu stabilirea relatiilor reciproce dintre obiectele cunoscute si subiectii cunoscatori in cadrul comunicarii;

* logica limbajelor, care se refera la formele si structurile logice ale facultatilor gandirii: la formele inteligibile de modelare, la formele rationale de reflectare si la formele speculative de reproducere, ca si la formele lor diferite de exprimare: simbolica, rationala, categoriala.

Caracterul interdisciplinar al psiholingvisticii rezida in legaturile specifice pe care le are cu disciplinele stiintifice enumerate, fara a se identifica insa cu vreuna dintre ele.

Intrebari de autoevaluare:

1. Ce este psiholingvistica?

2. Care este obiectul de studiu al lingvisticii?

3. Ce se studiaza in teoria generala a comunicarii?

4. Ce preia psiholingvistica din defectologie si logopedie?

5. Care este diferenta dintre psiholingvistica si psihologia limbajului?

6. Ce contributii aduce filosofia la studiul limbajului?

CURS 2.

OBIECTIVELE CURSULUI DE PSIHOLINGVISTICA

Obiective:

La sfarsitul acestei unitati de invatare studentii vor fi capabili sa:

- arate care sunt obiectivele cursului de psiholingvistica

1) Studiul psihologic al facultatilor gandirii. Procesele psihice care determina nexercitarea facultatilor gandirii: (a) senzatii, perceptii, reprezentari; (b) generalizare, abstractizare, comparatie, clasificare; (c) intuitie, contemplatie, meditatie. Grupa (a) presupune cunostinte elementare de psihologie generala; grupa (b) presupune exercitarea proceselor psihice senzoriale in situatii diferite, operationale, spontane sau constiente, in vederea obtinerii unor date cognitive; grupa (c) este legata de exercitarea efectiva a facultatilor gandirii, care determina si stari de constiinta modificate, detectabile cu aparatura moderna de inregistrare a frecventei biocurentilor (unde alfa cu frecventa cuprinsa intre 8 si 14 hertzi).

2) Studiul limbajelor corespunzatoare facultatilor gandirii. Limbaje simple neverbale, insotite de consideratiuni filo- si ontogenetice despre semne si simboluri; limbaje neverbale evoluate, perfectionate, utilizate in logica simbolica si in disciplinele tehnico-stiintifice. Studiul limbajelor verbale cu diferentierile specifice limbilor vorbitge. Studiul limbajelor categoriale cu particularitatile lor dialectico-speculative.

3) Studiul performantelor diferentiate de gandire si vorbire.

a) Diferentierea persoanelor normale in functie de conformatia corporala (cefalic, respirator, digestiv, musculos, membros).

b) Diferentierea dupa temperamente (sangvin, coleric, melancolic, flegmatic).

- Vasiliu, E., Elemente de filosofie a limbajului, Edit. Academiei Romane, Buc., 1995.

- Miller, G.A., Langage et comunication, P.U.F., Paris, 1956.

- Slama-Cazacu T., Introducere in psiholingvistica, Ed. Stiintifica, Buc., 1968.

- Caron, J., Precis de psycholingvistique, P.U.F., Paris, 1989.

- Carter, P., Russell, K., Teste de inteligenta, vol. I, II, Aldo Press, Buc., 1996.

- Piaget, J., Epistemologia genetica, Edit. Dacia, Cluj, 1973.

- Piaget, J., Psihologia inteligentei, Edit. Stiintifica, Bucuresti, 1965.

- Dinu, M., Comunicarea, Edit. Algos, Bucuresti, 2000.

- Piaget, J., Nasterea inteligentei la copil, Bucuresti, 1973.

- Piaget, J., Judecata morala la copil, Edit. Didactica si Pedagogica, Buc., 1980.

- Piaget, J., Memoire et intelligence, Presses Universitaires de France, Paris, 1968.

- Piaget, J., Psihologie si pedagogie, Edit. Didactica si Pedagogica, Buc., 1972.

- Piaget, J., Structuralismul, Edit. Stiintifica, Buc., 1973.

- N. Chomsky, New Horizons in the Study of Language and Mind, Cambridge Univ. Press, 2000.

- Massimo Piatelli-Palmarini (ed.), Language and learning: the debate between J. Piaget and N. Chomsky, Univ. of Chicago Press, 1980.

- Steven Pinker, The Language Instinct, W. Morrow, 1994.

- Danny Steinberg & Natalie Severini, Introduction to Phycolinguistics, ed. a 2-a, Longman, London, 2006.

- John Field, Psycolinguistics. The Kex Concepts, Routledge, 2004.

- John Field, Psychlinguistics. A resource Book for Students, Routledge, 2003.

- Trevor Harley, The psychology of Language, Psychology Press, 2001.

- Geoffrie Beattie, Andrew Ellis, The psychology of Language and Communication, Psychology Press, 1986.

- Johmn Field, Language and the Mind, Routledge, 2005.

- Steven Pinker, How the mind works, Norton, N.Y., 1997.

- Jean Aitchisdon, The Articulate Mammual: An Introduction to Psycholinguistics (4th ed.), Routledge, London, 1998.

- Fodor J.A., Bever T.G., Carrett M.F., The psychology of language: An introd. To psycholinguistics and generative grammar, McGraw-Hill, N.Y., 1974.

- H.E. Clark, E.N. Clark, Psychology and Language: An Introduction to Psycholinguistics, Harcourt Brace Jovanovich, N.Y., 1977.

- Josepha Devito, Psychology of Speech and Language: An Introduction to Psycholinguistics, Random House, N.Y., 1970.