Vom prezenta cat mai scurt cu putint a cele mai importante aspecte legate de
terminologia uzitata in psihodiagnostic. Este adeva rat ca majoritatea cursurilor s i
manualelor prefera sa trateze aceste aspecte in glosare de termeni, insa pentru t inta
acestui curs, psihodiagnosticul este de cea mai mare noutate iar experient a ne-a
inva t at ca risca m ca prelegerea sa devina insipida s i ininteligibila in lipsa unui
vocabular comun.
Psihodiagnosticul este privit ca acea ramura metodologica a psihologiei care se ocupa
cu testul, testarea s i interpretarea rezultatelor testa rii. Un termen des folosit,
inters anjabil cu cel de psihodiagnoza , este cel de psihometrie, ma surare psihologica .
Psihodiagnoza nu este as adar o s tiint a de-sine-sta ta toare, insa este o ramura fascinanta
a psiholgiei, cu un crez eminamente aplicat. Psihodiagnoza uziteaza termeni precum
cei de test, chestionar, inventar, item, calitativ, cantitativ, proiectiv, structurat,
validitate, fidelitate, indice, cota etc. etc.
Testul psihologic este o ,,proba , [un] instrument de diagnosticare de caracteristici
psihice" (S chiopu, 1997, p. 690). Des i inceta t enit ca s i concept universal aplicabil
diagnosticului fa cut cu mijloace psihologice, ,,testul" psihologic nu este orice
ma surare, ci din punct de vedere strict terminologic, are arondata conotat ia de proba .
Un test ma soara , exista insa s i alte instrumente care nu ma soara direct, ci evalueaza
acele concepte care sunt mai eluzive s i scapa aborda rii metrice. Un test psihologic
este as adar o proba , un test are ra spunsuri corecte s i gret ite, react ii corecte s i gres ite,
iar rezultatul lui este metric. Putem sa vorbim strict de teste in domenii precum
inteligent a (teste de inteligent a ), cunos tint ele (teste de cunos tint e), react ii
psihofiziologice sau cognitive (teste de memorie, teste de concentrare, teste de atent ie,
teste de distributivitate a percept iei etc.).
Insa nu putem vorbi de teste de personalitate, teste de temperament etc. Aceste
instrumente se numesc indicatoare, inventare sau, simplu, chestionare. Cele mai multe
prin principiile testa rii se aplica s i la ele, insa diferent ele majore sunt doua . La nivel
instrumental, ele nu sunt caracterizate de ra spunsuri sau react ii corecte sau gres ite. La
nivel principial, ele ataca variabile psihologice eluzive, lipsite deseori de consens in
definire s i, oricum, imposibil de ma surat strict. As adar un chestionar de personalitate
colecteaza doar ra spunsurile subiectului, fa ra a face evalua ri valorice ale acestora, ci
doar agregandu-le ulterior pe scale cu semnificat ie psihologica .
Este importanta de asemenea diferent ierea des uzitata intre metoda calitativa s i cea
cantitativa in psihodiagnostic. Diferent ierea este importanta , ca ci puterea s i
aplicabilitatea celor doua aborda ri este diferita . De principiu, metoda calitativa
presupune evaluare s i input personal, iar metoda cantitativa presupune un fel sau altul
de ma surare. Metoda calitativa este reprezentata in special de interviu s i anamneza .
Metoda cantitativa include practic toate testele care rezulta la nivel instrumental in
scoruri (expresii metrice), inclusiv pe cele proiective care folosesc scorarea, chiar
daca nu s i ma surarea directa . Subliniem ca diferent ierea dintre metoda calitativa s i cea
cantitativa nu este s i nu poate fi foarte stricta , acestea fiind nu clase logice, ci mai
degraba clase analitice. As adar, se poate spune despre un instrument proiectiv ca este
,,mai calitativ" decat un test de inteligent a sau decat o proba structurata in general. In
plus, este important de subliniat ca fiecare test, chiar s i cele mai metrice, cele mai
axate spre ma surare stricta , au o componenta calitativa , prezenta in faza de explicitare
a semnificat iilor psihologice.
Diferent ierea intre abordarea proiectiva s i cea structurata este de asemenea
importanta . Abordarea structurata se diferent iaza prin aceea ca agregarea
ra spunsurilor individuale pe scoruri se face in mod obiectiv, pe cand in abordarea
proiectiva agregarea se face in mod subiectiv. Un test sau inventar de personalitate
este o ma surare structurata . Orice ra spuns posibil la orice item are o semnificat ie
statistica specifica , este clar pe ce scala poate puncta s i in ce amploare. Experient a
psihologului in interpretarea unui test intervine abia ulterior scora rii s i acesta nu are
nici o influent a in agregarea scorurilor. Un instrument proiectiv se bazeaza chiar pe
experient a psihologului in scorare. Exemple clasice sunt testul Rorschach (Inkblot),
Testul de Apercept ie Tematica (TAT), Interviul Structurat Rosenman etc.
Dorim sa familiariza m de asemenea studentul la acest moment cu unele
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
