Istoria Psihologiei

Acest capitol asigura o introducere in perspectiva filosofica asupra sufletului, precizari terminologice si metodologice, configurarea campului de analiza al psihologiei filosofice. Rostul sau este de a familiariza studentul cu anumite teorii si concepte de o pondere deosebita in crearea psihologiei ca stiinta.

Obiective

La sfarsitulacestei prelegeri, studentul ID va putea :

- sa aiba ointelegere mai larga a diferitelor concepte si teorii filosofice de relevanta pentru intemeierea psihologiei ca stiinta ;

- sa dobandeasca abilitatea de a folosi corect din punct de vedere teoretic concepte si rationamente ce tin de psihologie ca disciplina autonoma de studiu ;

Continut si tematizare

1. Conceptia despre suflet la grecii antici : Socrate, Platon si Aristotel

2. Relatia dintre credinta si ratiune, intelegerea sufletului si spiritului in Evul Mediu : Sf. Augustin din Hippona, Sf. Toma d'Aquino, Sf. Bonaventura

- Recapitulare

1.Conceptia despre suflet la grecii antici : Socrate, Platon si Aristotel

1a. Conceptia autonomista despre om la Socrate (469-399 i. Hr.)

Socrate a considerat, spre deosebire de predecesorii sai, ca obiectul filosofiei nu trebuie sa fie natura, ci omul. Mai mult, el a venit cu descoperirea omului ca pura constiinta de sine (constiinta socratica este ,,gandire care gandeste si care este gandita"). Socrate poate fi considerat primul mare psiholog din istorie. El a fost judecat si condamnat sa se sinucida pentru ca ,,a corupt tineretul" indemnandu-l sa-si cunoasca lumea interioara si indepartandu-l de problemele cetatii.

CUNOASTE-TE PE TINE INSUTI SI ASTFEL VEI CUNOASTE INTREG UNIVERSUL CU TOATE FORTELE SALE ASCUNSE - inscris pe frontonul templului din Delphi care devine teza esentiala a filosofiei socratice.

Pentru Socrate, maxima ,,cunoaste-te pe tine insuti " este un indemn adresat constiintei care isi cauta fundamentele. Reiese ca Sinele omenesc este un univers echivalent cu universul exterior. Socrate ne indeamna la introspectie (autoanaliza) pentru a descoperi in Sinele nostru (miezul adanc si ascuns din suflet) un intreg univers. Doar trupul este muritor (se descompune), sufletul este nemuritor (este necompus si nesubstantial).

Socrate atrage atentia asupra dualismului psihofizic : astfel omul este suflet si ca atare alfel decat trupul care apartine lumii materiale, pieritoare.

Vasile Pavelcu (1982, p. 201) considera ca epoca lui Socrate este cea mai remarcabila etapa din istoria constiintei omenesti, este ,,miracolul nasterii gandirii reflexive, a fazei in care gandirea devine constienta de sine". Sub raport psihologic, Socrate reprezinta tipul unei noi constiinte.

1b.Sufletul nemuritor la Platon (427-347 i.Hr.)

Platon este discipolul lui Socrate, iar Aristotel a fost elevul lui Platon. El a intemeiat la Atena Scoala filosofica numita Academia. El a scris numeroase dialoguri filosofice : ,,Banchetul", ,,Fedon", ,,Parmenide", ,,Sofistul", ,,Timeu" etc.

Exista o evidenta continuitate intre conceptia lui Platon si cea a lui Socrate in problematica sufletului omenesc. La amanoi sufletul apare ca o entitate simpla care isi este propriul inceput, care nu piere (este nemuritor) si se caracterizeaza prin autodeterminare.

Sufletul nu poate fi compus pentru ca s-ar naste o alcatuire si ca atare ar pieri prin descompunere. Sufletul omenesc este o ,,forma", asemenea zeilor.

Desi face parte din lumea Ideilor (eterna), sufletul coboara in lume si se alatura unor corpuri formand un intreg, care este fiecare om in parte. Oamenii sunt o imbinare intre trup si suflet, dar sufletul este hotarator in ceea ce suntem. Prin sufletul nostru nemuritor, noi avem statornicia si puterea de a contempla esentele, adica Ideile nemuritoare.

Platon a elaborat Teoria Ideilor dupa care adevarata realitate o constituie Ideile (de exemplu, Ideile de Frumos, de Dreptate, de Adevar etc.), care nu sunt esente suprasensibile, eterne, facand parte dintr-o lume aflata in afara timpului si a spatiului, dominate si patrunse de un principiu suprem de natura divina (Ideea de Bine). Lucrurile percepute prin simturi nu