Învățarea și DRU

Învăţarea este definită ca o schimbare relativ permanentă de comportament, cunoaştere sau emoţii, care are loc ca rezultat al interacţiunii unui individ cu mediul

1. este legată de schimbare

fie prin însuşirea a ceva nou (precum abilitatea de a conduce şedinţe),

fie prin modificarea a ceva ce există deja (ca în cazul unui soldat care îşi îmbunătă-ţeşte trasul cu puşca).

2. schimbarea trebuie să fie de durată pentru a putea spune că învăţarea a avut loc.

Dacă o secretară îşi poate aduce aminte comenzile necesare pentru a crea o operaţiune macro într-un program de procesare a cuvintelor a doua zi după un curs de pregătire, dar nu şi le mai poate aminti după 4 zile, atunci învăţarea nu a avut loc.

3. se poate concentra pe comportament, cunoştinţe, emoţii sau orice combinaţie dintre acestea trei

Rezultatele învăţării se pot baza pe abilităţi (urcarea pe un stâlp de utilităţi), cunoştinţe (proceduri pentru cererea unei burse de cercetare) sau emoţii (conştientizarea problemelor de siguranţa muncii).

4. provine din interacţiunea individului cu mediul

nu include schimbări de comportament care pot fi atribuite maturizării fizice sau unei condiţii temporare (precum oboseala sau medicamentele).

Cercetătorii au studiat învăţarea dintr-o varietate de perspective

(psihologia comportamentului sau cea a cunoaşterii, utilizând atât oameni cât şi animale în experimente)

2 abordări principale:

studiul modului cum oamenii învaţă sarcini simple, precum identificarea simbolurilor sau asocierea de perechi de silabe fără sens

modul cum oamenii învaţă sarcini complexe, materii şcolare, precum citirea sau matematica.