Chestionarul

1. Scurt istoric al chestionarului

Chestionarea scrisa este una dintre tehnicile cele mai frecvent folosite in cercetarea din cadrul stiintelor sociale. Utilizarea chestionarului, uneori excesiva, s-a facut in detrimentul metodelor calitative, capabile sa sondeze realitatea sociala mai in profunzime.

De asemenea, relativa usurinta cu care pot fi redactate intrebarile si administrate instrumentele, precum si marea aplicabilitate la cele mai variate domenii sociale a permis unui numar mare de persoane lipsite de pregatire sa realizeze anchete slabe calitativ, nevalide stiintific. In cercetare, aceasta tendinta tinde sa piarda teren in ultimele decenii si tehnicile calitative incep a fi revalorizate, reluate, perfectionate.

Se pare ca primele date despre utilizarea chestionarului ne trimit la sfarsitul secolului al XIX-lea. Septimiu Chelcea (2001), care a analizat istoric acest aspect, citeaza numele catorva pionieri, precum Charles Letourneau (1882), J.W. Powell (1898) si altii, care au creat si lansat chestionare de cercetare.

In psihologie, se considera ca tehnica chestionarului a fost initiata de catre Alfred Binet (1903). Tot in aceeasi perioada, Th. Ribot publica in primul numar din "Jurnal de psihologie normala si patologica" un studiu intitulat "Asupra valorii chestionarului in psihologie". In 1917, Robert S. Woodworth elabora pentru centrele militare de recrutare din SUA un chestionar prin care se puteau identifica si evalua cei inapti pentru serviciul militar (Chelcea, 2001).

Cadrul nr. 1 - Primele utilizari ale chestionarului in Romania

,,La noi, traditia chestionarelor etnografice urca pana la Bogdan P. Hasdeu, care, in 1878, lanseaza un chestionar cu 400 de intrebari referitoare la obiceiurile juridice ale poporului, la viata sociala din trecut, casa etc., iar in 1886 redacteaza un al doilea chestionar vizand probleme lingvistice si mitologice (206 intrebari). (...)

Probabil ca prima ancheta bazata pe chestionare publicate in presa scrisa, la noi, este cea din 1900, cand in numarul 12 din Noua Revista Romana se cere raspuns la urmatoarele intrebari: 1) Care opera literara, dupa parerea dvs., exprima cel mai bine firea si aspiratiile neamului romanesc? 2) Care este trasatura dominanta in firea romanului? 3) Care sunt calitatile si defectele care deosebesc nationalitatea romana de celelalte nationalitati? 4) Care fapt istoric a scos pana acum mai bine la iveala calitatile sau defectele neamului romanesc? Initiatorii anchetei (G. Cosbuc, A. Demetrescu, O. Densusianu si C. Radulescu-Motru) au imaginat intrebari care, intr-o redactare mai tehnica, ar putea figura si in prezent in anchetele privind identitatea nationala a romanilor".

(Chelcea, S. 2001. Metodologia cercetarii sociologice: metode cantitative si calitative. Bucuresti: Editura Economica)

2. Definirea chestionarelor

Roger Mucchielli, (1989) da o definitie mai simpla, dar si mai putin completa chestionarului. Acesta poate fi considerat o lista de intrebari la care subiectul trebuie sa ofere raspunsuri in functie de scopurile cercetarii.

Jacqueline Freyssinet-Dominjon (1997) defineste chestionarul ca un instrument de cercetare care se compune dintr-un numar mai mic sau mai mare de intrebari sau itemi, prezentati in scris subiectului cu privire la opiniile, sentimentele si judecatile sale, precum si la comportamentul sau in situatii precise.

La noi, Septimiu Chelcea, (2001) ofera o definitie mai ampla acestui instrument de cercetare. Pentru autorul citat, chestionarul de cercetare reprezinta o tehnica si corespunzator, un instrument de investigare, constand dintr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris.

In functie de elementele definitiei, Chelcea ofera urmatoarele explicatii:

1. Pentru ordonarea logica a intrebarilor

Se iau drept criterii generalitatea intrebarii, sensibilitatea temei, adresarea personala. Sunt mai multe tehnici de ordonare logica, cele mai importante fiind formatul palniei si formatul palniei inversate.

2. Pentru ordonarea psihologica a intrebarilor:

In functie de tema si de subiecti, va prevala ordinea logica sau psihologica. Astfel, o ancheta in randul persoanelor adulte, cu un grad ridicat de cunostinte, va accentua elementele rationale ale ordonarii stimulilor, in timp ce investigarea adolescentilor va trebui sa rezolve in primul rand problemele psihologice ale structurarii chestionarului.

3. Pentru selectarea stimulilor:

Stimulii sunt selectati in raport cu ipotezele cercetarii. Astfel, chiar si cele mai banale intrebari sunt formulate in conformitate cu ipotezele stabilite anterior.

De exemplu, intrebarea De unde cumparati paine? contine ipoteza ca nu toata populatia anchetata cumpara paine de la acelasi magazin si exclude ipoteza ca cei chestionati fac paine acasa . Se poate spune ca in alcatuirea chestionarului, mai putin in cazul intrebarilor "de ce?", se reflecta pozitia teoretica, reprezentarile, atitudinile si opiniile cercetatorului.

4. Pentru declansarea comportamentelor verbale si non-verbale

Intrebarile sau imaginile cuprinse in chestionar declanseaza comportamente verbale sau non-verbale, care sunt influentate de o serie de factori, cum ar fi personalitatea celui anchetat, personalitatea operatorului, situatia, natura temei cercetarii etc.