Logopedie

CURS 1

Logoped = specialist ; Logopat = copilul deficient

Dezvoltarea armonioasa a limbajului este asigurata de :

a. functionarea normala a organelor care compun ‘aparatul vorbirii’

b. eficienta educatiei deoarece limbajul nu apare spontan la copil ci se constituie ca mijloc de comunicare specific omului – limbajul articulat – in procesul invatarii , anevoios , lung care necesita competenta , rabdare si efort atat din partea copilului cat si a ‘factorului educativ’ .

Doar la varsta adulta limbajul devine un ‘automatism’ – la copil fiind supravegheata de constiinta cea care insoteste toate procesele cu valente cognitive (asimilarea limbajului de exemplu) .

Disfunctiile , indiferent de ce natura , fie la nivelul organelor care participa la vorbire , fie in procesul educativ , fie chiar in inferenta mediului social – genereaza deficiente (mai slabe) sau tulburari (mai grave) de limbaj .

Acestea se pot manifesta in procesul de intelegere sau exprimare orala sau scrisa , de articulare sau de mimica , deformand ‘emisia’ sau ‘perceptia’ elementelor (silabe , cuvinte , sunete) componente ale limbajului .

Aceste deformari de la regulile ‘standard’ de vorbire (astfel nu ne-am putea intelege daca limbajul n-ar avea un cod standard valabil pentru toti membrii unei comunitati) se incadreaza intr-o ‘acolada’ destul de lunga a deficientelor de vorbire .

Cauze :

- prenatale (infectii , viroze , toxicitate , patologii diverse – TBC , sifilis , hepatita)

- perinatale (travaliu prelungit , asfixie , hemoragii , infectii)

- postnatale (traume mecanice , infectii , intoxicatii , accidente , imbolnaviri care duc la inflamatii ale meningelui , atingerea unor centrii corticali responsabili cu auzul , vorbirea sau cu alte functii psihice indeosebi procese cognitive care pot influenta negativ QI-ul . Pot fi afectate atat zona senzoriala – receptoare – cat si zona motorie - evidenta in pronuntie)

Cauze psiho-neurologice :

- retard mintal

- tulburari de auz , de vaz

- tulburari excesive de afectivitate : timiditate exagerata care-i blocheaza increderea in sine sau la polul opus : supraestimarea care marcheaza negativ structurarea limbajului si implicit a personalitatii , prin ‘ignorarea’ atat a factorului educational cat si a celor cu influenta sociala

- modificari ale aparatului fono-articular (exemplu : buza de iepure , gura de lup etc)

- imaturitatea si subponderalitatea

Influente negative ale mediului social :

- mediu familial nociv si cu numar mare de membrii (neglijarea copilului)

- neimplicarea suficienta a familiei in dezvoltarea limbajului copilului (lipsa de solicitare si de solicitudine , plasarea copiilor unor persoane obosite , nervoase care nu stimuleaza copilul verbal)

- regimul zilnic , nerespectarea unui program care dezorganizeaza intreaga dezvoltarea a SNC

- deficitul de vorbire duce la forme de retard intelectual insotit de tulburari afective (neincredere , timiditate , jena vis-à-vis de ceilalti copii care vorbesc corect) si chiar tulburari de comportament marcate de nervozitate si uneori agresivitate

- deficit instrumental vis-à-vis de ‘receptie’ sau de ‘exprimare’ care angreneaza deficit auditiv in multe situatii – originea aflandu-se in leziuni la nivel cerebral sau la nivelul nervilor implicati – ceea ce explica impiedicarea influxurilor (informatiilor) nervoase – senzoriale sa circule – fie pe directie aferenta , fie pe directie eferenta

- metode gresite in educarea copiilor

- slaba stimulare a dezvoltarii vorbirii

- incurajarea in folosirea unui limbaj incorect (stalcit in primii ani) pentru amuzament

- contagiozitatea in aria de formare si dezvoltare a limbajului (imitarea unor pronuntii gresite in mod inconstient sau din teribilism si din spirit de originalitate , o pronuntie intentionat gresita)

- bilincvismul (un parinte este de o nationalitate iar celalalt de alta)

Exemplu : copiii ‘lup’ (salbatici) care au trait cu animalele salbatice in padure ; dupa cativa ani daca sunt gasiti , acestia nu pot gandi , nu pot vorbi pentru ca nu s-au dezvoltat circuitele neuronale care stau la baza comunicarii prin limbaj articulat !Rolul factorului social este evident !

Clasificarea tulburarilor de limbaj

(dupa M. Gutu , 1975)

B. Criteriul anatomo-fiziologic

- tulburari ale analizatorului verbo-motor , verbo-auditiv

- tulburari centrale sau tulburari periferice

- tulburari organice sau tulburari functionale

C. Criteriul structurii lingvistice afectate

- tulburari de voce

- tulburari de ritm si fluenta

- tulburari ale structurii fonetico-fonematice

- tulburari lexico-gramaticale

- tulburari ale limbajului scris

D. Criteriul periodizarii in functie de aparitia tulburarilor de limbaj

- perioada preverbala , pana la 2 ani

- perioada de dezvoltare a vorbirii (2-6 ani)

- perioada verbala , peste 6 ani

E. Criteriul psihologic

- gradul de dezvoltare a functiei comunicative a limbajului

- devieri (tulburari) de conduita reflectate in dezvoltarea unei personalitati dizarmonice

Alte clasificari

Tulburari ale limbajului citit-scris :

- tulburari totale (agrafia , alexia)

- tulburari partiale (disgrafia , dislexia)

Tulburari polimorfe de limbaj :

- afazia : sindrom neuropsihic care consta in pierderea functiilor psihice ale limbajului (exprimare si intelegere) cu conservarea aparatului de executie

- alalia : lipsa sau slaba dezvoltare a vorbirii la persoane cu auz normal si nivel intelectual comun , datorindu-se unor disfunctii la nivelul zonelor corticale responsabile cu vorbirea (exemplu : aria 44) . Alalia poate fi motorie , senzoriala sau mixta .

Tulurari de dezvoltare a limbajului :

- mutismul psihogen : refuzul total sau partial al copilului de a comunica cu unele persoane . El nu vorbeste pentru ca nu vrea , desi poate (mai frecvent la fete , 3-5 ani , reprezinta complex de inferioritate)

- retard in dezvoltarea vorbirii : se datoreaza unor cauze neurogene , somatogene sau psihogene si se manifesta prin ‘blocarea’ ritmului de dezvoltare a limbajului . In cazul retardului verbal , copiii refuza comunicarea , sunt timizi si se opun la majoritatea cerintelor . Uneori este insotit si de retard intelectual , in aceste cazuri complicandu-se situatia iar daca acestora se adauga si factorii somatici (rahitism) recuperarea devine extrem de dificila si anevoiasa .

universitatea de vest, timisoara