1.1 Obiectivele unităţii de învăţare
După parcurgerea acestei unităţi de curs studentul va fi capabil:
• Să explice fenomenele fizice prin utilizarea corectă a terminologiei de specialitate;
• Să identifice surse de energie şi să explice rolul resurselor regenerabile în activitatea de protecţie a mediului;
• Să utilizeze investigaţia şi experimentarea dirijată pentru evidenţierea şi explicarea unor procese fizice;
• Să rezolve probleme cu caracter teoretic şi aplicativ;
• Să descrie fenomenele fizice din această unitate;
• Să definească şi să explice teoria haosului.
1.2 Masa. Volumul. Densitatea corpurilor
1.2.1 Masa
Un corp se află în repaus într-un interval de timp oarecare dacă, în orice moment din acel interval de timp, corpul ocupă aceeaşi poziţie faţă de un corp referinţă.
Un corp se află în mişcare într-un interval de timp oarecare dacă, există momente diferite în acel interval de timp, în care corpul ocupă poziţii diferite faţă de corpul de referinţă.
Pentru a pune în mişcare un corp, pentru a-l opri sau pentru a-i schimba traiectoria trebuie să acţionăm asupra lui. La orice acţiune exterioară care caută să-i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă, corpul se opune, reacţionează.
Mişcarea rectilinie uniformă este mişcarea în care traiectoria corpului este o linie dreaptă şi viteza este constantă.
Inerţia este proprietatea unui corp de a-şi menţine starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în absenţa acţiunilor exterioare, respectiv de a se opune la orice acţiune care caută să-i schimbe starea de repaus sau de mişcare rectilinie uniformă în care se află.
Masa este mărimea fizică ce măsoară inerţia unui corp. Unitatea de măsură este kilogramul.
Determinarea masei corpurilor
Instrumentul utilizat pentru măsurarea masei unui corp este cântarul de tip balanţă. Măsurarea masei cu ajutorul balanţei se numeşte cântărire. Aceasta constă în compararea masei unui corp cu mase marcate (corpuri cu mase cunoscute a căror valoarea este înscrisă pe ele). Două corpuri sunt în echilibru pe talerele unei balanţe dacă au aceeaşi masă.
NU confundaţi masa cu greutatea unui corp!
Greutatea reprezintă forţa cu care Pământul atrage un corp G = m ∙ g. Se observă o proporţionalitate directă între greutate şi masă prin intermediul acceleraţiei gravitaţionale g = 9,81 m/s2.
1.2.2 Volumul
Fiecare corp ocupă un loc în spaţiu ce reprezintă volumul corpului respectiv.
Unitatea de măsură pentru volum este m3.
În cazul corpurilor cu formă geometrică regulată, volumul se determină folosind diferite formule matematice (exemplu: volumul paralelipipedului, cubului, cilindrului, sferei).
Volumul corpurilor cu formă neregulată se determină cu ajutorul cilindrului gradat, procedând astfel:
- se introduce apă în cilindrul gradat şi se citeşte indicaţia de pe cilindru care reprezintă de fapt volumul apei din cilindru;
- se introduce în cilindru cu apă, corpul al cărui volum vrem să-l determinăm şi se citeşte noua gradaţie a cilindrului care reprezintă volumul apei din cilindru plus volumul corpului;
- se scad cele două valori citite pe cilindru şi se determină volumul corpului din cilindru.
Aplicaţii practice
Experimentul 1. Inerţia unui corp
Când punem un pahar brusc în mişcare, apa se varsă în spate, în sensul opus mişcării, deoarece apa tinde să rămână pe loc, în repaus.
Dacă oprim brusc paharul, apa se varsă în faţă, în sensul mişcării, deoarece apa tinde să-şi continue mişcarea.
În concluzie, corpurile se opun schimbării stării de mişcare.
Experimentul 2. Determinarea volumului unui corp solid
Materiale necesare: cilindru gradat, apă, cheie;
Determină volumul unei chei cu ajutorul cilindrului gradat folosind explicaţiile de mai sus.
un curs util celor care preda in invatamantul primar
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
