1. PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE ALE ORGANELOR DE MASINI
1.1. Obiectul cursului de „Organe de maini”
Definirea unor notiuni:
· Masina: mecanism, (complex de mecanisme) transformarea unei forme de
energie in alta, in scopul efectuarii de activitati utile omului (de forta, motoare, de lucru, de
transport, frigorifice, de incercare, de uz casnic, agricole etc).
· Masina de forta: transforma energia mecanica in alte forme de energie
(electrica, hidraulica, pneumatica etc) pentru a fi mai usor distribuita la mai multi consumatori
(turbogeneratoare, pompe, compresoare etc).
· Masina motoare: transforma o forma de energie furnizata de o sursa (motoare
electrice, termice, hidraulice etc) in lucru mecanic necesar pentru actionarea altor masini (de
lucru, de transport etc).
· Masina de lucru: actionata de o masina motoare si efectueaza activitati
necesare omului (masini unelte, prese mecanice, masini pentru prelucarea lemnului,
transportoare, concasoare, foreze, masini miniere etc).
Pentru fabricarea acestor masini industria conctructoare de masini (CM).
Tendinte noi in dezvoltarea CM :
* construcia unor maini cât mai bine adaptate scopului (specializate)
* efectuarea unor calcule pe modele cât mai apropiate de cele reale
* mrirea vitezelor, presiunilor, a puterilor instalate
* utilizarea de materiale cu proprietati mecanice superioare
* marirea numrului de repere componente (masini mai complexe)
* cresterea preciziei dimensionale, a productivitii, a randamentului, a fiabilitii
* micsorarea jocurilor dintre elementele in miscare
* diminuarea dimensiunilor i greutilor, a costurilor de fabricaie i exploatare
* utilizarea de forme constructive noi si alegerea rationala a materialelor
* asigurarea interschimbabilitii totale (partiale) a pieselor
* asigurarea proteciei muncii, a ergonomicitii, a esteticii produsului
* deservire simpla, intretinere usoara
* respectarea cerintelor legate de protectia mediului si de poluare etc
Obiectul cursului. Masina: de piese (repere) sau subansamble componente, cea mai
mare parte a acestora fiind denumite organe de masini (OM).
OM: (pri componente ale masinilor) au aceiai form sau o form asemntoare, cu
aceiai funcie sau cu o funcie asemntoare, intr în compunerea mai multor tipuri de maini,
putând fi calculate i proiectate separat.
Clasificarea OM dupa mai multe creierii:
1. dupa structura :
· OM simple (repere, piese): arbori, roti dintate, pene, suruburi etc
· OM complexe (subansamble): rulmenti, cuplaje, frane, lanturi …
2. dupa gradul
de utilizare
· OM cu destinatie gen.: OM de asamblare (pene, suruburi, piulite,
stifturi etc), arb. dr., transm. de uz general, AN, cuplaje, rul. …
· OM cu destinatie speciala (restransa): arbori cotiti, pistoane, cilindrii
de motor, volanti, trolii, carlige
La proiectarea si constructia masinilor (si a OM) documentatie tehnica proiect.
Cuprinsul prioectului (in afara calculului tehnico economic sau de fezabilitae):
· o parte grafica: desene de ansamblu, de subansamblu, desene de executie;
· o parte scrisa compusa din: MT, BDB, NC, CS (instructiuni de fabricare, de montaj,
punere in functiune, incercare, exploatere, intretinere, norme de tehnica securitatii
muncii, lista pieselor de schimb).
Studiul organelor de maini (de uz general) se refer la urmtoarele:
· organele de asamblare (demontabile, elastice);
· organele micrii de rotaie (osii i arbori, fusuri, lagre, cuplaje);
· organele transmisiilor mecanice (roi cu friciune, angrenaje, transmisii prin curele,
transmisii prin lanuri).
1.2. Standarde
Standardele: norme obligatorii ce cuprind prescriptii unitare dupa care se desfasoara
activitatea economica. In cadrul activitatilor ingineresti standardele: unificarea si tipizarea
produselor atat din punct de vedere dimensional cat si al conditiilor de calitate.
Datorita marei lor diversitati, OM sunt:
· OM standardizate (OM care se adopta);
· OM nestandardizate (OM ce se calculeaza si se proiecteaza).
Standardele romanesti: STAS (SR). Standardele straine: ISO, DIN, ASTM, ASM, GOST.
1.3. Materiale utilizate în construcia organelor de maini
In construcia OM de uz general:
Fontele (in stare turnata, prelucrate prin aschiere) au costuri mai mici decât oelurile:
· fontele cenuii, simbol: Fc+r ,[MPa]: Fc100, Fc 150, Fc 200, Fc 250, Fc 300
· fontele cu grafit nodular, simbol Fgn +B+r ,[MPa]: (B = bainitic): Fgn B800, Fgn
B900, Fgn B1000, Fgn B1100
· fontele maleabile, albe (Fma 350), negre (Fmn 300) si perlitice (Fmp 450)
· fontele refractare, austenitice, antifriciune
· Oelurile (turnate, deformate plastic, sudate, prelucrate prin aschiere) :
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
