Mașini de frezat

Maşinile de frezat sunt maşini-unelte de mare productivitate, datorită regimurilor de aşchiere intensive care se pot utiliza.

La operaţiile de frezare secţiunea aşchei nu este constantă, în timpul prelucrării, determinând variaţia permanentă a forţei de aşchiere şi ca urmare procesul de prelucrare este însoţit de vibraţii permanente.

Această particularitate a operaţiilor de frezare impune o supradimensionare a subansamblelor maşinii şi montarea unui volant, pe arborele principal.

Pe maşinile de frezat se pot prelucra suprafeţe plane (orizontale, verticale, înclinate) şi suprafeţe de formă complexă.

În figura sunt reprezentate o parte din multiplele posibilităţi tehnologice ale maşinilor de frezat.

La maşinile de frezat mişcarea principală este executată de către sculă şi este o mişcare de rotaţie.

Mişcările de avans sunt executate, la majoritatea maşinilor de frezat, fie de către piesă fie de către sculă şi sunt mişcări de translaţie (în cazuri mai rare mişcarea de avans poate fi o mişcare de rotaţie)

Maşinile de frezat se pot clasifica după mai multe criterii; dintre acestea câteva sunt prezentate în continuare:

- după destinaţie pot fi

maşini de frezat universale şi

maşini de frezat specializate (maşini de frezat prin copiere, pentru frezat canale de pană, pentru frezat caneluri, etc.);

- după poziţia arborelui principal pot fi

maşini de frezat cu arbore orizontal şi

maşini de frezat cu arbore vertical;

La maşinile de frezat universale, cu destinaţie generală sau pentru sculării, reglarea parametrilor regimului de aşchiere (viteza principală de aşchiere şi viteza de avans) se face în majoritatea cazurilor prin variatoare mecanice de turaţii, în trepte.

Dacă se doreşte echiparea maşinii cu echipamente de comandă numerică, atunci se vor utiliza motoare electrice cu turaţie reglabilă, simplificându-se structura mecanică a lanţurilor şi mărind rigiditatea maşinii.

Acest tip de maşină poate fi realizat având două structuri de bază:

o variantă cu structura cinematică la care lanţul cinematic principal şi lanţurile cinematice de avans sunt acţionate de către o singură sursă motoare (figura,b), sau

o a doua variantă, la care lanţul cinematic principal şi lanţurile cinematice de avans sunt antrenate de surse motoare diferite (figura,a).

Prima variantă este preferabilă atunci când maşinile sunt de putere mică, obişnuit sub 5 kW.

Structurile cinematice prezentate evidenţiază faptul că lanţurile de avans sunt astfel construite încât translaţiile să se poată realiza atât cu viteze de avans de lucru, cât şi cu viteză de avans rapid.

Cele două cerinţe se obţin prin cuplajele C1 şi Cr, a căror stare de cuplare trebuie să excludă obligatoriu simultaneitatea.

Prezentat la Facultatea de Constructii de Masini din Cluj Napoca, sectia de Robotica